Heinrich Schliemann, arheolog german

Heinrich Schliemann (n. 6 ianuarie 1822, Neubukow, Mecklenburg-Schwerin [Germania] – d. 26 decembrie 1890, Napoli, Italia) a fost un arheolog german cunoscut pentru săpăturile sale din Troia, Micene și Tirint. Este adesea considerat descoperitorul Greciei preistorice, deși reputația sa a fost marcată de controverse și automitizare, așa cum au demonstrat cercetările din secolele XX și XXI.

Fiul unui pastor sărac, Schliemann a fost inspirat încă din copilărie de poveștile homerice. Potrivit memoriilor sale, o ilustrație a Troiei în flăcări dintr-o carte de istorie primită la vârsta de șapte ani l-a motivat să creadă în realitatea istorică a epopeilor homerice. La 14 ani, a devenit ucenic într-un magazin de băcănie, unde a început să studieze limba greacă ascultând versurile lui Homer.

Heinrich Schliemann, Archäologe (1822–1890)

Universitätsbibliothek Heidelberg

Detalii despre permisiuni

Acest fișier a fost eliberat sub licența Creative Commons Atribuire și distribuire în condiții identice 4.0 Internațională.Atribuire: Universitätsbibliothek Heidelberg Sunteți liber: să partajați cu alții – aveți dreptul de a copia, distribui și transmite opera să adaptați – aveți dreptul de a adapta opera În următoarele condiții: atribuind – Trebuie să atribuiți opera corespunzător, introducând o legătură către licență și indicând dacă ați făcut schimbări. Puteți face asta prin orice metodă rezonabilă, dar nu într-un fel care ar sugera faptul că persoana ce a licențiat conținutul v-ar susține sau ar aproba folosirea de către dumneavoastră a operei sale. partajând în condiții identice – Dacă modificați, transformați sau creați pe baza acestei opere, trebuie să distribuiți opera rezultată doar sub aceeași licență sau sub o licență similară acesteia.

Mai mult

• CC BY-SA 4.0vezi condițiile
• Fișier:Heinrich Schliemann (HeidICON 28763) (cropped).jpg
• Creată: 1850
• Încărcată: 21 decembrie 2017

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Heinrich_Schliemann#/media/Fi%C8%99ier:Heinrich_Schliemann_(HeidICON_28763)_(cropped).jpg

După câțiva ani, și-a început aventura internațională lucrând ca băiat de cabină pe o navă către Venezuela. Naufragiat pe coastele Olandei, a găsit un post ca funcționar într-o firmă din Amsterdam, unde și-a demonstrat talentul extraordinar pentru limbi străine, învățând să scrie și să vorbească fluent mai multe limbi, printre care rusa și greaca veche.

În 1846, a fost trimis la Sankt Petersburg, unde și-a deschis propria afacere și a obținut profituri considerabile din comerț, în special în timpul Războiului Crimeei. Retras din afaceri la doar 36 de ani, Schliemann și-a dedicat viața studiilor de arheologie.

Schliemann a început să călătorească intens prin Europa și Orientul Mijlociu, explorând situri istorice și învățând arheologia la Paris. În 1868, a vizitat Grecia și Asia Mică, unde s-a întâlnit cu arheologul Frank Calvert, care l-a convins că situl Hisarlık era locul vechii Troia. În 1869, Schliemann a publicat prima sa lucrare arheologică, Ithaka, der Peloponnes und Troja, în care și-a prezentat teoriile.

În același an, s-a recăsătorit cu Sophia Engastromenos, o tânără grecoaică aleasă printr-un birou de căsătorii.

În 1871, Schliemann a început săpăturile la Hisarlık, fiind convins că Troia homerică se află în cel mai de jos strat al movilei. În 1873, a descoperit o comoară de bijuterii din aur, pe care a numit-o „Comoara lui Priam” și a scos-o ilegal din Turcia. Ulterior, s-a demonstrat că orașul pe care îl găsise nu era Troia homerică, ci un strat mai vechi.

Cu toate acestea, descoperirile sale, publicate în Trojanische Alterthümer (1874), au captivat imaginația publicului larg, iar Schliemann a devenit o figură faimoasă.

În 1876, Schliemann a săpat la Micene, unde a descoperit morminte regale și o colecție impresionantă de obiecte din aur, inclusiv celebra „Masca lui Agamemnon” – deși mai târziu s-a demonstrat că artefactul este anterior epocii lui Agamemnon.

În anii următori, a lucrat la alte situri arheologice, precum Tirint și Orchomenos, și a continuat să exploreze Troia, asistat de Wilhelm Dörpfeld, un arheolog german care a îmbunătățit tehnicile de săpătură și a clarificat stratigrafia sitului.

Deși metodele sale arheologice au fost criticate – a distrus unele straturi arheologice și a exagerat în relatările sale – Schliemann a popularizat arheologia și a adus o atenție deosebită istoriei antice a regiunii.

Spre sfârșitul vieții, a suferit de probleme grave de sănătate. A murit pe 26 decembrie 1890, la Napoli.

Sursa: https://www.britannica.com/biography/Heinrich-Schliemann