Giuseppe Amisani, pictor italian

Giuseppe Amisani (n. 7 decembrie 1881, Mede, Lombardia, Regatul Italiei – d. 8 septembrie 1941, Portofino, Liguria, Italia) a fost un pictor italian de portret din perioada Belle Époque.
Amisani s-a născut pe 7 decembrie 1881 în Piazza Mercato (actualmente Piazza Giuseppe Amisani) din comuna Mede di Lomellina, lângă Pavia, în Lombardia, Italia. Inițial a studiat la institutul tehnic din Pavia, însă a picat cursul de desen tehnic. Ulterior, a continuat studiile la Accademia di Brera din Milano, sub îndrumarea maeștrilor Cesare Tallone și Vespasiano Bignami. În 1908, a câștigat premiul Mylius al Academiei pentru lucrarea sa l’Eroe („Eroul”), iar în 1911 sau 1912 a obținut premiul Fumagalli pentru portretul Lydei Borelli. După această perioadă, s-a concentrat aproape exclusiv pe portrete, deși peisajele sale, în special cele din Alpii italieni, Rodos și Tunisia, au stârnit, de asemenea, interes.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Giuseppe_Amisani#/media/Fi%C8%99ier:Autoritratto-giuseppe-amisani.jpg

Amisani a fost un artist cunoscut pe plan internațional, petrecând mai mulți ani în Argentina și Brazilia și călătorind în Anglia, Franța, Africa de Nord și Statele Unite.

A decedat la Portofino pe 8 septembrie 1941.
Giuseppe Amisani este cunoscut pentru portretele sale de femei. Printre cele mai remarcabile se numără La Teletta, expusă în Galleria d’Arte Moderna din Milano, Ritratto di Lyda Borelli, aflat în Muzeul de Artă din São Paulo, Brazilia, și Signora in grigio, portretul actriței Maria Melato, care se află acum în Musei Civici di Monza.

În 1920, Amisani a expus la cea de-a douăsprezecea Esposizione Internazionale d’Arte della Città di Venezia (cunoscută ulterior ca Biennale di Venezia). La apogeul carierei sale, în 1924, a fost invitat în Egipt pentru a realiza decorațiuni la palatul regal Ras al-Tin, al lui Fuad I al Egiptului, unde a pictat și un portret al tânărului Farouk. În 1926, a fost însărcinat de editorii L’Illustrazione Italiana pentru a picta peisaje în Rodos, iar în 1927 a expus peisaje nord-africane la Londra.

Un autoportret al său a fost prezentat la cea de-a șaptesprezecea Esposizione Internazionale d’Arte din Veneția în 1930, fiind ulterior achiziționat de Galleria degli Uffizi din Florența. Alte lucrări ale sale se află în colecții de muzee din Bari, Piacenza și Lima, Peru.