Descoperirea Oceanului Pacific

Ferdinand Magellan a descoperit Oceanul Pacific în timpul primei circumnavigații a globului, expediție începută în 1519 sub patronaj spaniol. Pe 28 noiembrie 1520, flota sa a ieșit din strâmtoarea sud-americană care îi poartă numele – Strâmtoarea Magellan – și a intrat într-o mare vastă și liniștită, pe care a numit-o Mare Pacificum (în latină, „Marea Liniștită”). Numele reflecta apele calme întâlnite inițial, deși traversarea oceanului s-a dovedit extrem de dificilă.

Strâmtoarea descoperită de Magellan, situată la sudul Americii de Sud, separă continentul de Țara de Foc. Cu o lungime de 670 km și o lățime minimă de 4,5 km, leagă Oceanul Atlantic de Oceanul Pacific. Deși periculoasă din cauza vânturilor puternice din Patagonia, a fost o rută maritimă importantă înaintea construcției Canalului Panama.

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Victoria_(ship)#/media/File:Detail_from_a_map_of_Ortelius_-_Magellan’s_ship_Victoria.png

La 21 octombrie 1520, Magellan a numit Capul Fecioarelor (Cabo Vírgenes) după o peninsulă întâlnită la intrarea strâmtorii. Ulterior, pe 1 noiembrie – de Ziua Morților – a traversat strâmtoarea, pe care a denumit-o „Estreito de Todos los Santos” (Strâmtoarea Tuturor Sfinților). Din cauza focurilor observate pe țărm, zona a fost numită „Țara de Foc” (Tierra del Fuego).

După ieșirea în Pacific, cele trei nave rămase (Trinidad, Concepción și Victoria) au navigat timp de 99 de zile fără a vedea uscat, până au ajuns la Guam pe 6 martie 1521. Traversarea oceanului a fost extrem de dificilă:

• Foamete și scorbut: Marinarii s-au hrănit cu biscuiți infestați, șobolani și piei.
• Lipsa apei proaspete a agravat starea echipajului.

Această călătorie a confirmat vastitatea Oceanului Pacific și a demonstrat practic imensitatea sa. Descoperirea lui Magellan a fost un moment crucial în epoca marilor descoperiri geografice, consolidând și teoria sfericității Pământului.

Sursa: https://www.britannica.com/biography/Ferdinand-Magellan/Circumnavigation-of-the-globe