Constantin Căpităneanu, astronom, geodez, cartograf și ofițer al armatei române

Constantin Căpităneanu (n. 17 noiembrie 1844, Curtea de Argeș – d. 13/25 aprilie 1893, Pitești) a fost un astronom, geodez, cartograf și ofițer în armata română, activ în timpul Războiului de Independență din anii 1877–1878.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_C%C4%83pit%C4%83neanu#/media/Fi%C8%99ier:Constantin_Capitaneanu_(1844-1893).jpg

S-a născut în Curtea de Argeș, într-o familie cu origini macedonene. Despre copilăria și adolescența sa există puține informații. La dorința părinților, a urmat cursurile seminarului teologic, pe care le-a finalizat cu succes. Ulterior, s-a înscris la Școala Militară din București, absolvind la 10 iulie 1864 cu gradul de sublocotenent de geniu. A fost coleg de promoție cu Iacob Lahovari și Constantin Brătianu, cu care a colaborat în anii următori.

După absolvire, a rămas la Școala Militară în calitate de ofițer-repetitor, predând la mai multe catedre. În anul 1868 a fost trimis în Franța pentru a studia astronomia, pasiunea sa de o viață, la Observatorul Astronomic din Paris. A încheiat studiile teoretice în 1870 și a fost angajat acolo ca observator astronomic.

În 1872, întors în țară, a primit sprijinul generalului Ion Emanoil Florescu pentru o nouă misiune de studii în Franța, unde a aprofundat aspecte legate de organizarea și desfășurarea activităților astronomice și geodezice, în contextul înființării Depozitului de Război (instituție care în 1895 va deveni Institutul Geografic al Armatei). Scopul principal era realizarea unei hărți detaliate a Principatelor Române.

După studiile din Franța și Italia, Constantin Căpităneanu s-a implicat în elaborarea primei hărți moderne a României, cunoscută sub numele de Harta celor trei Constantini. Proiectul a fost realizat în colaborare cu Constantin Barotzi, coordonatorul echipei, și cu Constantin Brătianu.

În perioada Războiului de Independență, a participat la campania militară din Bulgaria, desfășurând activități de curierat și recunoaștere. A fost ulterior numit șef al Serviciului Geodezic al Armatei, funcție pe care a deținut-o până în anul 1889.

Constantin Căpităneanu este considerat primul astronom român al Vechiului Regat. A fondat două dintre cele mai importante observatoare astronomice din România: cel din Iași (în 1875) și cel din București (în 1877). A avut o contribuție esențială la dezvoltarea astronomiei și geodeziei în țara noastră.

Pentru activitatea sa, a fost decorat cu mai multe distincții: Steaua României în grad de ofițer, Coroana României, Virtutea Militară de aur (20 decembrie 1877), precum și medaliile Trecerea Dunării și Apărătorilor Independenței. A urcat în ierarhia militară până la gradul de locotenent-colonel.

Constantin Căpităneanu a murit la 13/25 aprilie 1893, în orașul Pitești, județul Argeș.

Bibliografie: Armata română și patrimoniul național, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2010.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Constantin_C%C4%83pit%C4%83neanu