Alfred Nobel, chimist, inventator și om de afaceri suedez

Alfred Nobel (născut la 21 octombrie 1833, Stockholm, Suedia – decedat la 10 decembrie 1896, San Remo, Italia) a fost un chimist, inginer și industriaș suedez, renumit pentru inventarea dinamitei și a altor explozivi mai puternici, precum și pentru instituirea Premiilor Nobel.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alfred_Nobel#/media/Fi%C8%99ier:AlfredNobel2.jpg

Fiul lui Immanuel și Caroline Nobel, Alfred a fost al patrulea din cei opt copii ai cuplului, însă doar el și trei dintre frații săi au supraviețuit până la maturitate. Deși a avut o sănătate fragilă în copilărie, Alfred a avut o legătură strânsă cu mama sa și a manifestat de la o vârstă fragedă o curiozitate intelectuală remarcabilă. Interesul său pentru explozibili a fost moștenit de la tatăl său, un inventator și inginer. Immanuel, după mai multe eșecuri în afaceri, s-a mutat în 1837 la Sankt Petersburg, unde a prosperat ca producător de mine explozive și mașini-unelte. În 1842, familia Nobel s-a mutat la Sankt Petersburg, unde Alfred a avut acces la o educație de calitate, fiind instruit de tutori privați. Până la vârsta de 16 ani, Alfred era deja un chimist competent și vorbea fluent mai multe limbi străine, inclusiv engleză, franceză, germană, rusă și suedeză.

În 1850, Alfred a plecat în Franța pentru a studia chimia și, ulterior, a lucrat în Statele Unite sub îndrumarea lui John Ericsson, faimosul inginer naval. După revenirea în Sankt Petersburg în 1852, Alfred s-a alăturat afacerii tatălui său, care producea echipament militar pentru războiul din Crimeea. După falimentul companiei în 1859, Alfred și familia sa s-au întors în Suedia, iar el a început să experimenteze cu explozibili, în special cu nitroglicerină, un compus extrem de puternic, dar foarte instabil.

În 1863, Nobel a inventat un detonator practic pentru nitroglicerină, urmat de un capac de sablare în 1865, ambele inovații jucând un rol esențial în industria explozibililor moderni. Cu toate acestea, nitroglicerina rămânea periculoasă de manevrat, ceea ce a dus la explozia unei fabrici în 1864, eveniment tragic în care și-a pierdut viața fratele său Emil. Fără să fie descurajat, Nobel a continuat cercetările, iar în 1867 a inventat dinamita, un amestec mai sigur de nitroglicerină absorbită într-un material poros, care a revoluționat industria construcțiilor și a infrastructurii.

De-a lungul anilor 1870 și 1880, Nobel a înființat numeroase fabrici de explozibili în Europa și a continuat să experimenteze, inventând în 1875 gelatină explozivă, un tip de dinamită mai puternică și mai rezistentă la apă. A urmat balistita, o pulbere fără fum inventată în 1887, precursor al corditei moderne. Nobel a obținut peste 350 de brevete în timpul vieții sale și a acumulat o avere considerabilă, atât din invențiile sale, cât și din afacerile de petrol ale fraților săi în Rusia.

Deși a fost un om de afaceri de succes, Nobel era cunoscut pentru firea sa singuratică și melancolică. Nu s-a căsătorit niciodată și a trăit o viață simplă, în contrast cu succesul său financiar. Deși a avut o perspectivă pesimistă asupra umanității și a națiunilor, Nobel era în esență un pacifist, sperând că invențiile sale, deși distructive, ar putea contribui la evitarea războaielor.

În 1888, după moartea fratelui său Ludvig, un ziar francez a publicat din greșeală un necrolog al lui Alfred Nobel, intitulat „Comerciantul morții a murit”, lucru care l-a afectat profund. Se crede că acest incident a jucat un rol important în decizia sa de a lăsa cea mai mare parte a averii sale pentru crearea Premiilor Nobel, menite să recompenseze realizările în știință, literatură și pace. Testamentul său, redactat în 1895, a reflectat preocupările sale pentru contribuțiile umanitare și intelectuale.

Astfel, paradoxul vieții lui Alfred Nobel rămâne evident: un om care a inventat arme distrugătoare, dar care a dorit ca moștenirea sa să sprijine progresul uman prin Premiile Nobel, unele dintre cele mai prestigioase distincții internaționale.

Sursa: https://www.britannica.com/biography/Alfred-Nobel