18 octombrie 1495 – S-a încheiat construcţia bisericii domneşti din Dorohoi

Pe 18 octombrie 1495 s-a finalizat construcția bisericii domnești din Dorohoi, cunoscută sub numele de Biserica Sfântul Nicolae Domnesc. Aceasta este un lăcaș de cult ortodox situat în municipiul Dorohoi, județul Botoșani, fiind ctitorită de voievodul Ștefan cel Mare. Adresa bisericii este pe Strada Ștefan cel Mare, nr. 61.

Ansamblul Bisericii Domnești este inclus pe Lista Monumentelor Istorice din județul Botoșani cu codul BT-II-a-A-01984, fiind alcătuit din două obiective principale:

1. Biserica Sf. Nicolae (cod BT-II-m-A-01984.01), construită în 1495;
2. Turnul clopotniță (cod BT-II-m-A-01984.02), datând din secolul al XVIII-lea.

Biserica Sf. Nicolae Domnesc

Cristian Marius Adascalitei – Operă proprie

Biserica Domneasca din Dorohoi, inchinata Sfantului Ierarh Nicolae a fost ctitorita in anul 1495, de catre Sfantul Voievod Sfefan cel Mare, si a fost sfintita in data de 18 octombrie a aceluiasi an. Spre slava lui Dumnezeu, biserica isi pastreaza pana astazi zidurile originale si forma initiala. In perioada anilor 1896-1921, biserica a fost restaurata de cateva ori.

• CC BY-SA 3.0 ro
• Fișier:Biserica „Sf. Nicolae” Dorohoi.JPG
• Creată: 23 septembrie 2014
• Încărcată: 24 septembrie 2014

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Nicolae_din_Dorohoi#/media/Fi%C8%99ier:Biserica_%22Sf._Nicolae%22_Dorohoi.JPG

În 1495, voievodul Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între 1457 și 1504, a ridicat la Dorohoi o biserică cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, sfințită la 18 octombrie 1495. Aceasta este cel mai vechi monument istoric din Dorohoi și un punct de atracție turistică important atât pentru vizitatorii români, cât și pentru cei străini. Biserica a fost restaurată de mai multe ori între anii 1896 și 1921, păstrându-și însă formele originale și zidurile inițiale.

Construcția are plan triconc (în formă de cruce), cu o turlă pe pronaos și un acoperiș fragmentat. Este realizată din gresie cenușie cioplită, cu colțurile și contraforturile din piatră. Turla este sprijinită pe o bază octogonală și una stelată, iar decorațiunile constau în discuri smălțuite colorate în galben și verde, cu motive fantastice și geometrice. Intrarea în biserică se face printr-un portal arcuit, deasupra căruia se află o firidă destinată icoanei hramului.

Interiorul bisericii este împărțit în naos, pronaos și altar. Pronaosul este despărțit de naos printr-un zid cu o ușă îngustă, o trăsătură rară pentru bisericile ctitorite de Ștefan cel Mare. Pronaosul este boltit cu o calotă sferică sprijinită pe patru arcuri. În absida altarului, pe ambele extremități, se află diaconiconul și proscomidiarul, prevăzute cu ferestre orientate spre est. Pictura interioară include fresce valoroase, datând fie din timpul lui Ștefan cel Mare, fie din perioada lui Petru Rareș.

Un element important al picturii este tabloul votiv care îi înfățișează pe Ștefan cel Mare, Doamna Maria, Bogdan, Ștefan cel Tânăr și pe fratele său, Petru. Biserica din Dorohoi este unică în Moldova prin faptul că tabloul votiv se extinde și pe peretele sudic.

Catapeteasma a fost refăcută în 1795, iar clopotnița actuală, construită din cărămidă, datează din 1871. Terenul din jurul bisericii a servit ca cimitir până în 1890. La aniversarea a 400 de ani de la sfințirea bisericii, în 1894, și cu prilejul comemorării a 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, în 1904, lăcașul de cult a fost renovat complet, incluzând acoperirea cu tablă și repararea zidurilor și picturii. Renovările au fost realizate cu sprijinul unor personalități precum V.A. Urechia, D. Sturdza și mitropolitul Iosif Naniescu.