Iuliu Traian Mera, prozator român

Iuliu Traian Mera s-a născut pe 13 octombrie 1861 în comuna Șiria, județul Arad, și a decedat pe 24 august 1909 la Viena. A fost prozator român, fiul preotului ortodox Atanasie Mera și al Elenei Mera.

Mera și-a făcut studiile primare în Șiria, a urmat liceul la Timișoara și Brașov, iar între 1880 și 1886 a studiat la Facultatea de Medicină din Viena. În timpul liceului de la Brașov, a fost influențat de junimism și a devenit membru al societății „România Jună” din Viena, al cărei președinte a fost pentru o perioadă, în perioada în care „Junimea” își sărbătorea victoria și apărea celebrul Almanah al acesteia în 1883. În vacanțe, era un animator al mișcării artistice din Șiria și împrejurimi.

După finalizarea studiilor, a practicat medicina la Karlsbad. S-a implicat și în viața politică, devenind membru în Comitetul Central al Partidului Național Român, participând la elaborarea Memorandumului, fiind inculpat în procesul de la Cluj. A lăsat prin testament averea sa pentru susținerea culturii românești.

Sursa foto: https://www.wikidata.org/wiki/Q46496923#/media/File:Iuliu_Traian_Mera_-_Foto01.jpg

Mera a debutat în 1881 în publicația Telegraful român și a colaborat ulterior cu reviste importante precum Convorbiri literare, Familia, Foaia ilustrată, Tribuna din Sibiu și Arad. Avea o cultură vastă, fiind cunoscător a șapte limbi și iubitor de artă și natură, pasiuni reflectate și în scrierile sale. A efectuat numeroase călătorii, care au inspirat volumul postum Din țări străine (1911). El a prelucrat și povești populare, publicate în „Biblioteca poporală a Tribunei” și în volumul Din lumea basmelor (1906), volum distins cu premiul „Năsturel” al Academiei Române.

Opera sa, deși nu foarte întinsă, este variată și include schițe, basme, poeme în proză, nuvele, eseuri și relatări de călătorie. Ea poartă influența scriitorilor junimiști, pe care îi admira și despre care a scris elogios în lucrări publicate în Familia și Telegraful român. În unica sa poezie, „Scrisoarea” (1881), și în poeme în proză ulterioare se pot observa reminiscențe din opera lui Eminescu. De asemenea, a fost influențat de consăteanul său Ioan Slavici și, într-o măsură, de Ion Creangă.

Debutul său literar a constat în proze scurte realiste de inspirație rurală, în care descrie cu sensibilitate și umor universul copilăriei. Schița Mitru Dascălul a fost apreciată de Nicolae Iorga ca una dintre cele mai bune schițe din literatura română, deși personajul principal, un dascăl sărac și fără prea multă vocație pedagogică, este mai degrabă simpatic prin hazul său. Cu timpul, Mera a abandonat realismul popular în favoarea unor nuvele romantice și poeme în proză, de succes mai mic, cu excepția celor care evocă frumusețea locurilor natale.

Basmele sale, publicate în Convorbiri literare și Tribuna, adunate ulterior în volumul Din lumea basmelor (1906), au avut un mare succes atât în rândul publicului, cât și al criticii. Acestea se remarcă prin fabulație bogată, detalii realiste și un limbaj îngrijit. Printre cele mai reușite basme se numără Pipăruș-Patru, inclus în „Biblioteca poporală a Tribunei”.

Memorialul său de călătorie, Din țări străine (1911), abordează trei teme majore: arta, natura și civilizația. Iuliu Traian Mera descrie cu sensibilitate natura Italiei și impresiile trăite la vederea peisajelor, dar și valorile culturale și sociale ale civilizațiilor europene, pe care le considera un model pentru români.

Opera:

• Din lumea basmelor, povești populare, București, 1906;
• Din țări străine, memorial de călătorie, Arad, 1911;
• Mitru Dascălul, inclus în antologia Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire (1937).

Referințe critice:

• Gh. Dumbravă, Viața literară, nr. 51, 1906;
• N. Iorga, Istoria literaturii contemporane, vol. I;
• G. Moisescu, Centenarul Societății Academice Literare România Jună din Viena (1871–1971);
• R. Homescu, Ziridava, IX, 1978.

Sursa: https://www.referatele.com/referate/romana/Iuliu-Traian-Mera/index.php