1593 – Mihai Viteazul a intrat în București și a urcat pe tronul Țării Românești

Pe 11 octombrie 1593, Mihai Viteazul intră în București și urcă pe tronul Țării Românești, fiind numit domn de către Poarta Otomană. Mihai Viteazul, născut în 1558 în Orașul de Floci (un oraș dispărut situat la vărsarea Ialomiței în Dunăre), este cunoscut ca un important boier muntean și ban al Craiovei, iar mai târziu devine domn al Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei.

Mama sa, Tudora, era sora lui Iane Epirotul, un personaj influent care a ajuns ban al Olteniei și capuchehaia domnului Munteniei la Constantinopol. Spre sfârșitul vieții, Tudora s-a călugărit sub numele de Teofana și a murit în jurul anilor 1605-1606, fiind înmormântată la Mănăstirea Cozia.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazul#/media/Fi%C8%99ier:MihaiViteazul.jpg

Tatăl lui Mihai Viteazul rămâne un subiect disputat. Unii istorici susțin că ar fi fost fiul legitim sau nelegitim al voievodului Pătrașcu cel Bun, în timp ce alții neagă orice legătură cu acesta. În 1584, Mihai s-a căsătorit cu Stanca, văduva lui Dumitru postelnicul, cu care a avut doi copii: Nicolae și Florica. Mihai a mai avut o fiică nelegitimă, Marula, dintr-o relație cu Tudora din Târgșor.

Nicolae, fiul său, s-a căsătorit cu Ancuța, fiica voievodului Radu Șerban, și au avut o fiică, Ilinca. Florica, fiica lui Mihai, s-a măritat cu Preda postelnicul în 1603. Stanca, soția lui Mihai Viteazul, a murit de ciumă în același an și a fost înmormântată la episcopia din Râmnicu Vâlcea.

Mihai Viteazul a fost domn al Țării Românești între 1593-1600 și, pentru o scurtă perioadă în 1600, a fost conducător al celor trei state medievale care astăzi formează România: Țara Românească, Transilvania și Moldova. Înainte de a urca pe tron, Mihai a deținut funcții importante, printre care bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei.

Figura sa a devenit un simbol național, în special datorită lucrării „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul” scrisă de Nicolae Bălcescu, care l-a consacrat ca un precursor al unificării românilor.

Pe 2 septembrie 1593, Mihai Viteazul a fost numit domn al Țării Românești, înscăunarea oficială având loc la 15 octombrie 1593 la București. El a aderat la „Liga Sfântă” creștină, o alianță inițiată de Papa Clement al VIII-lea împotriva otomanilor. La această ligă au aderat inițial Sfântul Imperiu Romano-German, Statul Papal, Spania, Austria și alte state, iar ulterior și Transilvania. Aron Vodă, domnul Moldovei, semnează un tratat cu împăratul habsburgic pe 16 septembrie 1594, motivându-l pe Mihai Viteazul să intre în alianța antiotomană.