Richard Rorty, filozof american

Richard Rorty (n. 4 octombrie 1931, New York, NY, SUA – d. 8 iunie 2007, Palo Alto, California) a fost un filozof american de orientare pragmatistă și un intelectual public cunoscut pentru critica sa profundă a filosofiei moderne, pe care o respingea ca o întreprindere cvasi-științifică ce urmărește atingerea certitudinii și adevărului obiectiv. În sfera politică, el a pledat împotriva agendelor atât de stânga, cât și de dreapta, propunând în schimb un „liberalism burghez” reformator și moderat.

Fiul unor intelectuali de stânga, care s-au distanțat de Partidul Comunist American în anii 1930, Rorty a studiat la Universitatea din Chicago și la Universitatea Yale, unde a obținut doctoratul în 1956. După doi ani de serviciu militar, a început să predea filozofie la Wellesley College (1958–1961) și la Universitatea Princeton (1961–1982). Mai târziu, a ocupat un post în departamentul de științe umaniste la Universitatea din Virginia, iar între 1998 și 2005 a predat literatură comparată la Universitatea Stanford.

Una foto que hice de Rorty

Rortiana – Own work

• CC BY-SA 4.0
• File:Una foto en la ventana de Rorty en Barcelona.jpg
• Created: 19 February 2017
• Uploaded: 19 February 2017

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Richard_Rorty#/media/File:Una_foto_en_la_ventana_de_Rorty_en_Barcelona.jpg

Rorty este cunoscut pentru opoziția sa față de fundaționalism, ideea că toate cunoștințele pot fi justificate pe baza unui set de afirmații fundamentale, care nu necesită justificare suplimentară. În locul acestei abordări, el a susținut un „comportamentism epistemologic”, care propune că nicio afirmație nu este mai fundamentală din punct de vedere epistemologic decât alta și că justificarea este mereu contextuală. De asemenea, el a respins reprezentaționismul, teoria conform căreia limbajul are ca scop principal reprezentarea unei realități obiective. În ceea ce privește metafizica, Rorty a respins atât realismul, cât și idealismul, considerându-le produse ale unor presupuneri greșite despre funcția limbajului.

În loc să caute certitudini filosofice, Rorty credea că filosofia ar trebui să faciliteze o „conversație” între diverse forme de cunoaștere – de la știință și literatură, la politică și religie – cu scopul de a promova înțelegerea reciprocă și de a rezolva conflictele. Această viziune a influențat și lucrările sale politice, în care a apărat liberalismul tradițional de stânga, criticând atât „stângismul cultural” modern, cât și conservatorismul.

Rorty s-a apărat de acuzațiile de relativism și subiectivism, afirmând că a respins distincțiile de bază pe care aceste doctrine le implică. Cu toate acestea, unii critici au susținut că ideile sale duc în mod inevitabil la concluzii relativiste, chiar dacă Rorty nu intenționa să le prezinte astfel. Alții au pus sub semnul întrebării interpretarea sa asupra pragmatismului american și au sugerat că filosofia sa nu reprezintă o formă autentică de pragmatism.

Printre cele mai importante lucrări publicate de Rorty se numără Philosophy and the Mirror of Nature (1979), Consequences of Pragmatism (1982) și Contingency, Irony, and Solidarity (1989).

Sursa: https://www.britannica.com/biography/Richard-Rorty