Gheorghe Țițeica, matematician și pedagog român

Gheorghe Țițeica (n. 4/16 octombrie 1873, Turnu Severin, Mehedinți, România – d. 5 februarie 1939, București, România) a fost un matematician și pedagog român, profesor la Universitatea din București și la Școala Politehnică din București, membru al Academiei Române și al mai multor academii străine, doctor honoris causa al Universității din Varșovia.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_%C8%9Ai%C8%9Beica#/media/Fi%C8%99ier:Gheorghe_%C8%9Ai%C8%9Beica.jpg

A urmat studiile liceale la Craiova și pe cele universitare la București, avându-i drept profesori pe Spiru Haret, David Emmanuel și Constantin Gogu. În 1895, și-a obținut licența și a fost numit profesor la Seminarul Nifon. În scurt timp, a fost promovat în învățământul superior. Din economiile sale a reușit să plece la Paris, unde și-a reconfirmat licența la Școala Normală Superioară, fiind clasat pe primul loc. După ce și-a susținut doctoratul la Sorbona, s-a întors în țară, devenind al cincilea român cu doctorat în matematici la Universitatea din Paris, după Spiru Haret, David Emmanuel, Constantin Gogu și N. Coculescu.

Întors în România, în 1900, Gheorghe Țițeica a fost numit profesor la Catedra de Geometrie a Universității din București, unde a predat timp de aproape 40 de ani, parcurgând toate gradele universitare: suplinitor, agregat, titular. Din 1928, a predat și la Politehnica din București, unde a fost profesor de analiză. În 1913, a devenit membru al Academiei Române, succedându-i lui Spiru Haret, iar în 1929 a fost numit secretar general al instituției. De-a lungul carierei sale, a deținut numeroase funcții importante: decan al Facultății de Științe, președinte al Societății de Științe, vicepreședinte al Societății Politehnice și președinte al Consiliului Permanent al Ministerului Instrucțiunii Publice. De asemenea, a fost membru al Societății Științifice din Varșovia, al Societății de Științe din Liège și membru corespondent al Academiei de Științe din Maryland. A primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Varșovia.

Contribuțiile sale în matematică se leagă de studiul rețelelor din spațiul cu n dimensiuni, definite prin ecuația lui Laplace. A creat noi direcții în geometria diferențială proiectivă și afină, introducând clase noi de suprafețe, curbe și rețele care, la propunerea lui G. Loria, au ajuns să-i poarte numele. Prin numeroasele lucrări de matematică elementară și de popularizare a științei, a avut un rol esențial în ridicarea nivelului învățământului matematic din România. A fost unul dintre pilonii revistei Gazeta Matematică, alături de Ion Ionescu, Andrei Ioachimescu și Vasile Cristescu. Împreună cu G.G. Longinescu, a publicat revista Natura, iar revista Mathematica l-a avut ca redactor-șef, împreună cu D. Pompeiu.

Gheorghe Țițeica a decedat la 5 februarie 1939, la vârsta de 65 de ani, fiind încă în plină activitate.

Sursa: https://www.cs.ubbcluj.ro/profesor-gheorghe-titeica/