Charles J. Pedersen, chimist american

Charles J. Pedersen (născut pe 3 octombrie 1904, în Pusan, Coreea – decedat pe 26 octombrie 1989, în Salem, New Jersey, SUA) a fost un chimist american care a primit Premiul Nobel pentru Chimie în 1987, alături de Jean-Marie Lehn și Donald J. Cram. Pedersen a fost recunoscut pentru sinteza eterilor coroană, un grup de compuși organici care interacționează selectiv cu alte atomi și molecule, similar modului în care funcționează moleculele din organismele vii.

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Charles_J._Pedersen#/media/File:18-crown-6-potassium.png

Pedersen s-a născut dintr-un tată norvegian și o mamă japoneză. La începutul anilor 1920, a plecat în Statele Unite pentru a-și continua studiile, obținând o diplomă în inginerie chimică de la Universitatea Dayton, Ohio. Apoi, a obținut un master în chimie organică la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT). În 1927, a început o carieră de 42 de ani ca cercetător chimist la compania E.I. du Pont de Nemours & Co.

În anii 1960, Pedersen a sintetizat un grup de compuși pe care i-a numit eteri coroană, datorită structurii lor circulare – un inel flexibil de atomi de carbon, la intervale regulate, legați de atomi de oxigen. Prin modificarea dimensiunii acestor inele, Pedersen a descoperit că eterii coroană pot prinde și lega ionii metalelor în centrul „coroanei”. Cercetările sale au fost extinse de Lehn și Cram, ducând la sinteza de molecule care pot interacționa selectiv cu alte molecule, la fel cum fac enzimele și alte molecule biologice naturale.

Sursa: https://www.britannica.com/biography/Charles-J-Pedersen