Christian Flechtenmacher, jurist sas transilvănean

Christian Flechtenmacher (n. 24 septembrie 1785, Brașov – d. 13 mai 1843, Iași) a fost un jurist sas transilvănean stabilit în Principatul Moldovei. A fost tatăl muzicianului Alexandru Flechtenmacher, celebrul compozitor al Horei Unirii. Fiul unui maistru zidar din cartierul Bartolomeu al Brașovului, Flechtenmacher a absolvit liceul german din Brașov în 1806, după care a lucrat ca secretar și arhivar al Magistratului din Brașov. În 1811, a plecat la Viena pentru a studia dreptul și filosofia, obținând doctoratul. În 1813, la invitația fraților Lascăr și Grigore Sturdza, s-a stabilit la Iași, unde domnitorul Scarlat Callimachi l-a numit pravilist (nomofilax), însărcinându-l cu redactarea codului civil.

Flechtenmacher a fost principalul autor al Codului lui Calimachi, tipărit în 1817 în limba greacă. Împreună cu Anania Cuzanos, a publicat în 1815 primul dicționar juridic românesc, care conținea 120 de termeni de drept civil, cu echivalente în greacă și latină. În calitate de juristconsult al statului între 1819 și 1841, Flechtenmacher a tradus texte din legislația romano-bizantină și a elaborat proiecte de legi, contribuind astfel la modernizarea culturii juridice din Moldova.

Sursa foto: AI

Printre inițiativele sale remarcabile se numără un dicționar de drept civil, o lucrare amplă intitulată Condica țivilă a românilor și fondarea unui Institut privat pentru învățătura dreptului roman. De asemenea, a publicat un periodic juridic lunar, Jurnal juridic sau a legilor pentru luminarea tuturor dregătorilor în ramul judecătoresc. Flechtenmacher a avut un rol important în introducerea Regulamentului organic, prima constituție românească, contribuind semnificativ la modernizarea legislației din Moldova.

A predat la Gimnaziul Vasilian din Iași, unde a predat dreptul în limba română, și mai târziu la Academia Mihăileană (1830-1837). A fost autorul primului curs de drept și al primelor lecții juridice tipărite în limba română: Istoria dreptului românesc sau a pravilelor românești (1830) și Cuvânt către cinstiții ascultători de legi (1836). Pentru contribuțiile sale, domnitorul Mihail Sturdza i-a conferit titlul de căminar în 1835.

Opera principală:

• Scară a cuvintelor celor streine și a celor făcute din firea limbii (în colaborare cu Anania Cuzanos, 1815)
• Istoria dreptului românesc sau a pravilelor românești (1830)
• Cuvânt către cinstiții ascultători de legi (1836).

Sursa: https://www.bjbv.ro/dictionar/flechtenmacher-christian/