Léonard Marc Bernard, scriitor francez

Léonard Marc Bernard (născut pe 6 septembrie 1900, Nîmes, Franța – decedat pe 15 noiembrie 1983, Nîmes, Franța) a fost un scriitor francez premiat cu Premiul Goncourt în 1942 pentru romanul său „Pareils à des enfants”.

Marc Bernard s-a născut într-o familie modestă, fiind fiul lui Jean Baptiste Bernard, un supus spaniol din Sóller (Insulele Baleare), și al Mariei Louise Joyeuse. Rămas orfan de la o vârstă fragedă, a început să muncească la vârsta de doisprezece ani, lucrând ca meseriaș și mai târziu ca muncitor. Își satisfăcuse serviciul militar în Silezia Superioară între 1920 și 1922, înainte de a deveni muncitor feroviar în 1924. În același an, a aderat la Partidul Comunist Francez și la sindicatul Confederația Generală a Muncii Unitare.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Marc_Bernard#/media/Fi%C8%99ier:Marc_Bernard_1934.jpg

În 1928, Marc Bernard l-a întâlnit pe Jean Paulhan, iar în 1929, cu ajutorul acestuia, a publicat „Zig-zag”, un roman de inspirație suprarealistă, apreciat de Henri Barbusse și Philippe Soupault. În anii 1930, Bernard a scris critici literare pentru ziarul pro-comunist „Le Monde”. În 1932, a fost co-fondator al „grupului de scriitori proletari”, promovând literatura proletară.

În 1938, s-a întâlnit cu Else Reichmann, o evreică austriacă care fugise din Austria din cauza Anschluss-ului; s-au căsătorit în 1940 la Nîmes. După moartea sa în 1969, Bernard i-a dedicat o trilogie. A colaborat regulat la radio și în publicații precum „Le Figaro” și „Les Nouvelles Littéraires”. A lăsat în urmă aproximativ cincisprezece cărți și piese de teatru, printre care „Vocile” (1945) și „Le Carafon” (1961), publicate în principal de editura Gallimard.

Marc Bernard este înmormântat în cimitirul Bagneux din Paris (divizia 98).

Operă

Romane și Jurnale

• Zig-zag, Gallimard, 1929
• Au secours !, Gallimard, 1931
• Anny, Gallimard, 1934
• Les Exilés, Gallimard, 1939
• Pareils à des enfants, Gallimard, 1942
• Croquis en marge, Éditions de la Tour Magne, 1943
• Insomnie, cu xilografii de Georges Tautel, Éditions de l’Épervier, 1943
• Oradour-sur-Glane, le village exterminé, Le Front national de lutte, 1944
• La Bonne Humeur, Gallimard, 1946
• La Cendre, Gallimard, 1949
• Une journée toute simple, Gallimard, 1950
• Salut, camarades, Gallimard, 1955
• Mayorquinas, Denoël, 1970
• La Mort de la bien-aimée, Gallimard, 1972
• Au-delà de l’absence, Gallimard, 1976
• Les Marionnettes, Gallimard, 1977
• Tout est bien ainsi, Gallimard, 1979
• Au fil des jours, Gallimard, 1984

Nuvele

• Rencontres, Gallimard, 1936
• Vert-et-Argent, Gallimard, 1945
• Vacances (recueil), Grasset, 1953

Eseuri

• Les journées ouvrières des 9 et 12 février, Grasset, 1934
• La Conquête de la Méditerranée, Gallimard, 1939
• Zola par lui-même, Collections Microcosme „Écrivains de toujours”, Éditions du Seuil, 1952
• Sarcellopolis, Flammarion, 1964; reeditare Finitude, 2010 (prefață de Stéphane Bonnefoi) și 2019
• À l’attaque !, Le Dilettante, 2004 (ediție de Stéphane Bonnefoi)
• À hauteur d’homme, Finitude, Bordeaux, 2007, ISBN: 978-2-912667-41-0 (ediție de Stéphane Bonnefoi)
• Faire front. Les journées ouvrières des 9 et 12 février 1934, prefață de Laurent Lévy, La Fabrique, 2018

Teatru

• Les Voix, Gallimard, 1946
• Le Carafon, Gallimard, 1961

Corespondență

• Marc Bernard & Jean Paulhan, Correspondance 1928-1968, Éditions Claire Paulhan, 2013 ISBN: 978-2912222442

Biografie

• Stéphane Bonnefoi, Marc Bernard, la volupté de l’effacement, Éditions du Murmure, 2016, ISBN: 978-2-37306-010-2.

Sursa: https://www.finitude.fr/index.php/auteur/marc-bernard/