Damian Ureche, poet român

Damian Ureche (n. 2 septembrie 1935, Rugetu, Slătioara, Vâlcea, România – d. 20 septembrie 1994, Timișoara, România) a fost un poet român care a trăit la Timișoara. A urmat școala generală în localitatea natală și a continuat studiile medii la liceele „Moise Nicoară” din Arad și „C.D. Loga” din Timișoara, unde a frecventat cursurile serale, lucrând în același timp ca muncitor forestier și miner. A absolvit ulterior Facultatea de Filologie din Timișoara și Facultatea de Ziaristică din București.

După finalizarea studiilor, Damian Ureche s-a dedicat presei literare, colaborând cu revistele „Scrisul bănățean” și „Orizont” din Timișoara. Debutul său editorial a avut loc în 1964 cu volumul „Temperamentul primăverii”. De-a lungul carierei sale, până la dispariția sa pe 20 septembrie 1994, a publicat 17 volume de poezie, majoritatea fiind premiate de Uniunea Scriitorilor din România și Asociația Scriitorilor din Timișoara. Trei dintre volumele sale au fost publicate postum. În 1967, a devenit membru al Uniunii Scriitorilor.

Placă comemorativă amplasată la intrarea în blocul din Timișoara în care poetul a locuit

Vezi informații despre autor

• CC BY 2.5
• Fișier:PlacaComemorativaDamianUreche.jpg
• Încărcată: 8 noiembrie 2007

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Damian_Ureche#/media/Fi%C8%99ier:PlacaComemorativaDamianUreche.jpg

În memoria lui, a fost înființată Fundația Literară „Damian Ureche”, al cărei președinte de onoare a fost pentru o perioadă Fănuș Neagu. De asemenea, o librărie din Timișoara îi poartă numele, iar pe fațada blocului în care a locuit a fost amplasată o placă comemorativă și o efigie din bronz a poetului. În satul său natal, prin eforturile primarului și ale prozatorului Dinu Săraru, biblioteca și școala din Rugetu au fost denumite în onoarea sa.

Într-un text scris de Ion Căliman, sunt oferite detalii despre viața boemă a lui Damian Ureche. În Timișoara acelor ani, boema literară îi includea, alături de Ureche, pe autori precum Traian Dorgojan, Șerban Foarță, Laurențiu Cerneț, Radu Melnic și Ion Monoran. Grupul era completat de tineri studenți și artiști precum Dragomir Magdin, Geo Galetaru, Teodor Bulza, Mihai Popovici, Petru M. Haș și Marius Nica. Întâlnirile lor frecvente la restaurantul Palas erau prilej de recitaluri și dezbateri, marcate de o libertate sufletească profundă și un entuziasm bahic. Damian Ureche este descris ca un poet sclipitor și boem, cu o imaginație debordantă și o pasiune neobosită pentru cuvântul scris. În 1982, după ce a trecut ilegal granița, volumul său „Ulcioare de Horezu” a fost retras din librării și distrus.

Opera lui Damian Ureche a fost apreciată de critici precum Nicolae Manolescu, Cornel Regman, Ștefan Augustin Doinaș și Mircea Micu. Poemele sale au apărut frecvent în reviste literare de renume precum „România literară”, „Viața românească”, „Contemporanul” și „Convorbiri literare”. Lucrările sale au fost traduse în Iugoslavia, Austria și Australia, subliniind astfel importanța sa ca autor în literatura română.

Cărți publicate

1. „Temperamentul primăverii”, Editura pentru Literatură, București, 1964.
2. „Invitație la vis”, Editura Tineretului, București, 1968.
3. „Viori fară amurg”, Editura pentru Literatură, București, 1969.
4. „Prințul marelui puțin”, Editura Eminescu, 1970
5. „Elegie cu Francesca da Rimini”, Editura Cartea Românească, București, 1971.
6. „Tot ce mă doare”, Editura Facla, Timișoara, 1972.
7. „Noapte de zile mari”, Editura Cartea Românească, București, 1974.
8. „Spectacolul privirii”, Editura Facla, Timișoara, 1976.
9. „Balada neatârnării, Editura Facla, Timișoara, 1977.
10. „Poemul “Eminescu”, Editura Facla, Timișoara, 1979.
11. „Ulcioare de Horezu”, Editura Facla, Timișoara, 1982.
12. „Toamna poetului”, Editura Facla, Timișoara, 1986.
13. „Pescarii de pe apa de argint”, Editura Facla, Timișoara, 1989.
14. „Orașul martir Timișoara”, Editura Facla, Timișoara, 1990.
15. „Premiul Nobel pentru singurătate”, Editura Weinerth Mody&Dina, Timișoara, 1991.
16. „Mofturi de privighetoare”, Editura de Vest, Timișoara, 1992.
17. „Nunta Utopică”, Editura Popa`s Art, Timișoara, 1993.
18. „Eminescu”, portret simfonic, Editura Waldpress, Timișoara, 1994.

Sursa: https://opiniabuzau.ro/slefuitorii-de-cuvinte-damian-ureche/