William Fairbairn, inginer civil și inventator scoțian

William Fairbairn (născut pe 19 februarie 1789, în Kelso, Roxburghshire [acum în Scottish Borders], Scoția – decedat pe 18 august 1874, în Moor Park, Surrey, Anglia) a fost un inginer civil și inventator scoțian, cunoscut pentru contribuțiile sale inovatoare în proiectarea podurilor și pentru cercetările sale asupra fierului, precum și pentru dezvoltarea de noi utilizări ale acestuia.

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/William_Fairbairn#/media/File:William_Fairbairn_portrait.jpg

Între 1817 și 1832, a lucrat ca moarist în Manchester, în parteneriat cu James Lillie. În 1835, a fondat un șantier naval la Millwall, Londra, unde a construit câteva sute de nave. În 1844, a introdus cazanul Lancashire cu coșuri duble. Fairbairn a fost pionier în utilizarea fierului forjat pentru corpuri de nave, poduri, arbori de mori și grinzi structurale. De asemenea, a experimentat asupra rezistenței fierului și a investigat avantajele relative ale utilizării suflantei la cald și la rece în producția de fier. În 1845, s-a asociat cu Robert Stephenson pentru a proiecta două poduri feroviare tubulare în Țara Galilor: Podul Britannia, care traversează strâmtoarea Menai, și Podul Conwy peste râul Conwy. Podul Britannia, care a folosit un tip de grinzi cu plăci ce a devenit standard la nivel mondial, a fost parțial asamblat prin utilizarea mașinilor hidraulice proiectate de Fairbairn.

William Fairbairn a fost ridicat la rangul de baronet în 1869. Fratele său mai mic, Sir Peter Fairbairn (1799–1861), a fondat o unitate de producție a mașinilor textile și a uneltelor în Leeds și a fost numit cavaler în 1858.

Sursa: https://www.britannica.com/biography/William-Fairbairn