Ion Mușlea, folclorist român de renume

Ion Mușlea (n. 29 septembrie 1899, Rodbav, comitatul Făgăraș – d. 27 iulie 1966, Cluj) a fost un folclorist român de renume.

Ion Mușlea a fost fiul învățătorului Candid Mușlea și al Ecaterinei Mușlea, născută Pitiș, având un frate, preotul Candid Mușlea.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Mu%C8%99lea#/media/Fi%C8%99ier:IonMuslea.jpg

A obținut licența la Facultatea de Litere a Universității din Cluj în 1922. Între 1923-1925, a studiat la „École roumaine en France” din Paris, specializându-se în folclor și frecventând „L’École des langues orientales vivantes”, unde a ținut o conferință despre „Cendrillon”. În această perioadă, a publicat studiile „Le cheval merveilleux dans l’épopée populaire” (1924) și „La mort-mariage: une particularité du folklore balcanique” (1925).

După întoarcerea la Cluj, a lucrat la Biblioteca Universității și a colaborat cu Muzeul Etnografic al Ardealului. A contribuit la Muzeul Limbii Române, unde a colaborat la chestionarele de folclor. În 1927, și-a susținut teza de doctorat intitulată „Obiceiul junilor brașoveni”.

În 1929, după o călătorie de documentare în arhivele folclorice nordice, a propus înființarea unei Arhive de Folclor la Academia Română, care a fost realizată în 1930 la Cluj, sub conducerea sa. Arhiva a organizat culegeri sistematice și a publicat „Anuarul Arhivei de folclor” în șapte volume între 1932 și 1945.

A publicat lucrări importante precum „Academia Română și folclorul”, „Ion Bianu și folclorul”, „Ovid Densusianu, folclorist”, și monografia „Cercetări folclorice în Țara Oașului”. În 1947, a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

După instaurarea comunismului, a fost înlăturat de la Biblioteca Universității și din Academie. A continuat să activeze în cadrul Bibliotecii Filialei Cluj a Academiei și a Institutului de Lingvistică din Cluj, dedicându-se cercetării științifice. A lucrat pe materialul folcloric din Chestionarul lui Hașdeu, lucrare publicată postum de Octavian Bârlea în 1970.

În anii 1950, a publicat critic ediția colecției Nicolae Pauleti și a lucrat pe subiecte precum „Ion Pop-Reteganul”, „Jocurile de copii”, „Joimărița”, „Moses Gaster” și „Timotei Cipariu”.

În 1928, s-a căsătorit cu Maria Lipăneanu, o fostă colegă de facultate.

Printre lucrările sale notabile se numără:

• „Obiceurile junilor brașoveni” (1931)
• „Cercetări folclorice în Țara Oașului” (1932)
• „Contribuțiuni la cunoașterea bibliotecilor românești ale orașelor din Transilvania (până la Unire)” (1935)
• „George Pitiș, folclorist și etnograf” (1968)
• „Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hașdeu” (1970, în colaborare cu Ovidiu Bârlea)
• „Icoanele pe sticlă și xilogravurile țăranilor români din Transilvania” (1957, publicată postum în 1994)

Opera sa cuprinde și numeroase alte studii, articole și monografii, contribuind semnificativ la cercetarea folclorului românesc și internațional.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Mu%C8%99lea