„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 30 octombrie la 5 noiembrie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Pentru început, vom vedea ce s-a întâmplat în 30 octombrie…În 1724, s-a încheiat zidirea bisericii Stravopoleos din Bucureşti, una din marile realizări arhitecturale ale stilului brâncovenesc. În1789, s-a născut, la Viena, Elena Asachi (m.1877), compozitoare şi pianistă română, soţia cărturarului Gheorghe Asachi (1788-1869). Studiile muzicale le-a început la Dresda cu tatăl său, organistul şi compozitorul Anton Teyber (teorie-solfegiu), continuându-le la Viena (1822-1824) cu vestitul cântăreţ de operă Domenico Donzelli (canto).Profesoară particulară de muzică la Iaşi (1816-1820), s-a afirmat ca pianistă şi compozitoare la Iaşi (1827-1863). A tradus în limba română piese de teatru, vodeviluri, opere. A susţinut recitaluri de canto şi pian, a acompaniat interpreţi români şi străini în trecere prin Iaşi. A adaptat pentru scena lirico-dramatică din capitala Moldovei muzică din lucrările lui G. Rossini, V. Bellini, Fr. Auber, S. Mercadante, Fr. Boieldieu, Gaspare Spontini, G. Verdi etc. A colaborat alături de soţul ei, scriitorul şi cărturarul Gheorghe Asachi, la realizarea unor publicaţii didactice (traducând de pildă, Enciclopedia începătoare pentru tinerimea românească care învaţă limba. În 1858, s-a născut, la Plăineşti, jud. Vâlcea, Duiliu Zamfirescu(m.1922), scriitor român. Membru titular al Academiei Române (1908). Este autorul unei opere variate: poezie, nuvele, romane, teatru. Volume de versuri: Imnuri păgâne (1897), Poezii nouă (1899), proze: Novele (1888), Novele romane (1896), romane: ciclul Comăneştenilor, alcătui din cinci volume: Viaţa la ţară; Tănase Scatiul; În război; Anna; Îndreptări, scrise între anii 1894-1910. În 1863, apare un decret domnesc privind înfiinţarea, la Bucureşti, a „Şcolii superioare de litere”, instituţie premergătoare Universităţii. În 1869, 30 octombrie/8 noiembrie, s-a născut Nicolae C. Paulescu – a descoperit insulina, hormon antidiabetic pancreatic (d.17.07.1931). În1910, a murit omul de afaceri elveţian Henry Dunant, fondator (1863) al Mişcării Internaţionale a Crucii Roşii (azi şi a Semilunii Roşii); organizator al primului serviciu de asistenţă medicală pe un câmp de luptă (în bătăliile de la Magenta şi Solferino – 1859); Premiul Nobel pentru pace pe 1901, împreună cu francezul Frédéric Passy (n. 1828). La 8 mai (ziua de naştere a lui Henry Dunant) se marchează, anual, „Ziua Mondială a Crucii Roşii”. În 1930, are loc premiera, la Bucureşti, a filmului „Ciuleandra”, prima ecranizare după Liviu Rebreanu, realizată în două versiuni de regizorul german Martin Berger; primul film sonor vorbit în limba română. În 1947, a fost semnat, la Geneva, Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), de către 23 de state; a intrat în vigoare la 11.I.1948 (la 12.XII.1995, GATT şi-a încetat existenţa, funcţiile sale fiind preluate în întregime de către OMC – Organizaţia Mondială a Comerţului, intrată în funcţiune la 1.I.1996). În 1955, a murit Dimitrie Gusti, sociolog, filosof şi estetician; fondatorul Şcolii Sociologice de la Bucureşti; a conceput ideea „muzeului sociologic”, în temeiul căreia, în 1936, împreună cu Victor Ion Popa şi Henri H. Stahl, a pus bazele „Muzeului satului” din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 1919, vicepreşedinte (1923-1925; 1944) şi preşedinte (1944-1946) al acestui for (n. 1880).În 1975, a murit fizicianul german Gustav (Ludwig) Hertz; cercetări în domeniile ultrasunetelor, semiconductorilor şi luminescenţei; împreună cu fizicianul american James Franck, a pus în evidenţă (prin experienţele Franck-Hertz, 1913-1914) caracterul discontinuu al stărilor de energie în atom; cei doi au primit Premiul Nobel pentru fizică pe 1925; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1887). În 1983, încheierea lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Inaugurarea oficială a Canalului Dunăre-Marea Neagră (construcţie iniţiată în 1973) a avut loc la 26.V.1984. În 1992, a avut loc reabilitarea oficială de către Vatican a astronomului şi matematicianului italian Galileo Galilei. În 1992, au murit (într-un accident rutier în România) Doina Aldea Teodorovici (n. 1958) şi Ion Aldea Teodorovici (n. 1954), cantautori din Republica Moldova. În 1994, 30.X – 6.XI, a avut loc, la Casa Radio, prima ediţie a Târgului „Gaudeamus – Carte de învăţătură”, cel dintâi târg specializat pe carte educaţională din România; organizatori: Societatea Română de Radiodifuziune, iniţiatorul şi organizatorul principal al manifestării, Societatea Euromedia (între anii 1994 şi 1997) şi editurile All (între anii 1994 şi 2000); din 1998 printre organizatori se numără şi Romexpo S.A.; în anul 2000 Caravana Gaudeamus a debutat la Cluj-Napoca; s-au adăugat în 2002 – Craiova, în 2003 – Târgu Mureş, în 2007 – Sibiu; începând cu anul 2009 Caravana cuprinde patru târguri organizate la Craiova, Cluj-Napoca, Timişoara şi Constanţa-Mamaia); din 2001 Târgul Gaudeamus a devenit internațional. În 2011, a avut loc proclamarea canonizării Sf. Ierarh Simion Ştefan, Mitropolitul Transilvaniei (cu zi de pomenire la 24 aprilie). Aceasta a avut loc la Catedrala arhiepiscopală din Alba Iulia, eveniment la care, alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, au fost prezenţi şi Preafericitul Teodoros al II-lea, Patriarhul Alexandriei şi al întregii Africi, şi Înalt Preasfinţitul Hrisostom, Mitropolit de Patras. Simion Ştefan a fost Arhiepiscop şi Mitropolit al Bălgradului, al Vadului şi al Maramuraşului, precum şi peste toata ţara Ardealului din 1643 până în 1656. În timpul păstoririi sale s-a tipărit Noul Testament zis „de la Bălgrad”, prima traducere românească integrală (1648).

Ziua de marți ne prezintă câte ceva dintre cele ce s-au întâmplat la 31 octombrie…Aceasta este „Ziua Internaţională a Mării Negre”, sărbătorită anual în regiune, pe baza unei hotărâri a Conferinţei ministeriale pentru protecţia Mării Negre de la Istanbul, 30-31.X.1996. La 31 octombrie 1996, miniştrii mediului din Bulgaria, Georgia, Romania, Turcia, Federatia Rusa si Ucraina au semnat cu acest prilej Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre, cel mai cuprinzator program adoptat vreodată pentru salvarea uneia dintre cele mai poluate mări de pe Terra. Aceasta este și „Ziua Reformei în Biserica Luterană”; marchează începutul Reformei promovate de teologul german Martin Luther (1483-1546), întemeietorul Bisericii Luterano-Protestante; la 31.X.1517 el a afişat pe uşa bisericii din Wittenberg 95 de teze care atacau direct papalitatea; prin tezele sale a negat valoarea tradiţiei sacre a autorităţii papale, punând mai presus autoritatea Sfintei Scripturi. În 1402, este înregistrată cea mai veche atestare documentară a berii în Moldova. În1820, s-a născut pictorul Gheorghe Tattarescu, întemeietor, alături de Theodor Aman, al învăţământului artistic românesc (m. 1894).Gheorghe Tattarescu (n. 31octombrie 1820, Focşani, d. Bucureşti) a fost un pictor român, un pionier al neoclasicismului în pictura românească. Împreună cu Theodor Aman a înfiinţat, în 1864, Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, unde a desfăşurat o bogată activitate ca profesor de pictură, fiind mai apoi şi directorul ei în anii 1891 – 1892. În 1828, a încetat din viaţă, la Bucureşti, Constantin Caracaş (n.1773), medic, tipograf şi editor român. A contribuit la organizarea ştiinţifică a medicinii româneşti şi a introdus vaccinarea antivariolică în Ţara Românească. A fost unul dintre fondatorii spitalului „Filantropia” din Capitală. A înfiinţat la Bucureşti prima tipografie laică din Ţara Românească (1817).  În 1865, a luat fiinţă Ateneul Român din Bucureşti, ca instituţie statuară. Edificiul a fost construit între anii 1886 şi 1888, pe bază de subscripţie publică, după planurile arhitectului A. Galleron. În 1868, s-a născut, la Ploieşti, Andrei Ioachimescu (m.1943), inginer şi matematician român. Unul din fondatorii şi animatorii revistei „Gazeta matematică” (Bucureşti, 15 septembrie 1895). A elaborat lucrări în domeniul mecanicii teoretice. În 1869, s-a inaugurat oficial prima cale ferată din Principatele Unite, între Bucureşti şi Giurgiu (69,8 km). Tot atunci a început să funcţioneze cel dintâi depou CFR la Giurgiu. În 1871, 31.X. / 12.XI, este inaugurată Uzina de gaz aerian de la Filaret, din Bucureşti, construită sub conducerea arhitectului francez Paul Gottreau (cel care a construit şi Biblioteca Centrală Universitară, ca şi clădirea CEC-ului din Bucureşti). În 1881, s-a născut Eugen Lovinescu, critic, istoric literar şi scriitor; fondator al revistei şi cenaclului „Sburătorul”; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (m. 1943). În 1920, a apărut Legea privind înfiinţarea Şcolilor Române de Studii Superioare la Paris şi Roma, cu trei Secţii: cea a studiilor de istorie şi filologie, Secţia pentru continuarea studiilor universitare de specialitate, pentru acele discipline care nu se predau în România şi Secţia pentru cultivarea artelor; stagiul era de un an, cu posibilitatea de prelungire în funcţie de rezultate; prin Decretul din 14.XII.1921, Nicolae Iorga a fost numit director al Şcolii Române din Paris, iar Vasile Pârvan, al Şcolii Române din Roma. În 1953, a murit scriitorul Petre Dulfu, poet, traducător şi dramaturg; autor al „Isprăvilor lui Păcală” (1894), operă care îl consacră în literatura română (n. 1856). În 1960, a murit filosoful Mircea Florian; studii de istorie a filosofiei; membru post-mortem al Academiei Române (1990). („Metafizică şi artă”, „Cunoaştere şi existenţă”, „Recesivitatea ca structură a lumii”)  Mircea Florian (n. 1 aprilie 1888, Bucureşti – d. Bucureşti) a fost un filosof român, membru post-mortem al Academiei Române (1990).În 1914 îşi susţine doctoratul în filosofie în Germania, cu teza Der Begriff der Zeit bei Henri Bergson (Conceptul de timp la Henri Bergson). A fost profesor la Universitate şi a condus sectorul de istorie a filosofiei al Institutului de Filosofie de pe lângă Academie. Gîndirea logică a lui Titu Maiorescu, căruia i-a fost student, l-a marcat pentru toată viaţa. Mircea Florian a militat pentru o ontologie realistă, cerând filosofiei să pornească de la obiect, de la „dat”, ca şi ştiinţa, şi nu de la subiect. A considerat lumea externă ca reală şi independentă de conştiinţă. A elaborat studii erudite de istoria filosofiei universale. În1972, a murit Onisifor Ghibu, pedagog (considerat unul dintre fondatorii pedagogiei româneşti), memorialist, publicist şi om politic transilvănean (intensă activitate pentru înfăptuirea statului unitar român; a înfiinţat „România nouă”, primul ziar de propagandă pentru unirea politică a tuturor românilor); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1883).În 1984, a murit (asasinată, de către extremiştii sikh) Indira Gandhi, om politic indian; preşedinte al Partidului Congresul Naţional Indian (din 1955), ministru în mai multe rânduri, prim-ministru al Indiei (1966-1977, 1980-1984); fiica lui Jawaharlal Nehru, cel dintâi prim-ministru al Indiei independente  (n. 1917). În 1993, a murit regizorul italian de film Federico Fellini. Federico Fellini (n. 20 ianuarie 1920 la Rimini, Italia – d. Roma) a fost un reputat regizor şi scenarist italian, laureat al mai multor premii internaţionale, între care şi premiul Oscar (pe care l-a câştigat de patru ori, al cincilea primindu-l onorific). Fellini a avut una dintre cele mai mari influenţe asupra viziunii cinematografice a secolului trecut. În 2003, este descoperită Planeta pitică Eris, numită după zeiţa greacă a discordiei. Eris (iniţial denumită 2003 UB313) este cea mai mare planetă pitică cunoscută din sistemul nostru solar şi are cel puţin un satelit, numit Dysnomia. Eris este un obiect trans-neptunian din centura lui Kuiper, şi a fost descoperit în 2003. Deoarece diametrul său este mai mare decât cel al lui Pluton, a fost considerat de mulţi ca fiind Planeta X, cea despre care se credea că este cauza unor perturbări în rotaţia planetelor Uranus şi Neptun.Pe 24 august 2006, în urma unei rezoluţii a Uniunii Astronomice Internaţionale , obiectul 2003 UB313 a primit statulul de planetă pitică. În 2011, a fost atins pragul de șapte miliarde de oameni pe Pământ, în Filipine. În urmă cu 2.000 de ani, la naşterea lui Iisus Hristos, erau în jur de 300 de milioane de oameni. Pragul de un miliard a fost atins în anul 1804; în ultimii 38 de ani populaţia Terrei a atins succesiv patru praguri: patru miliarde de locuitori în 1974, cinci miliarde în 1987, șase miliarde în 1999 şi șapte miliarde în 2011.

Următoarea zi, cea de miercuri, ne arată ce s-a întâmplat în 1 noiembrie…Aceasta este „Ziua radioului naţional”; la 1.XI.1928 se inaugura postul naţional de radio din România; la orele 17:00 era difuzată în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, cu anunţul: „Alo, alo, aici Radio Bucureşti”; primele cuvinte au fost rostite de preşedintele Societăţii, Dragomir Hurmuzescu, ctitorul radiofoniei româneşti, după care a urmat un recital de versuri compuse de Horia Furtună, în care Radioul românesc era definit „Un suflet nou”; la început Radio Bucureşti (cum era cunoscută Societatea) avea emisiuni doar câteva ore pe zi, în program figurând ştiri, muzică de dans şi clasică, buletine meteorologice; treptat au apărut şi primele emisiuni complexe („Ora copiilor”, „Ora veselă”, „Ora femeilor”, „Cronica muzicală”, „Cronica dramatică”, „Poşta amatorilor”). În 1512, opera lui Michelangelo de pe plafonul Capelei Sixtine a fost arătată pentru prima dată publicului. În 1599, are loc intrarea triumfală în Alba Iulia a lui Mihai Viteazul (1599-1600). Transilvania intra sub stăpânirea domnului muntean. În 160, la Whitehall Palace din Londra, este prezentată pentru prima dată, tragedia „Othello” a lui William Shakespeare. În 1757, s-a născut Antonio Canova, sculptor italian. Antonio Canova (n. Possanio în regiunea Veneţiei — d. 13 octombrie 1822 în Veneţia), a fost un sculptor italian, cel mai de vază reprezentant al neoclasicismului în sculptura europeană,model pentru academiştii secolului XIX. Lucrările sale sunt adunate în Muzeul Luvru din Paris şi Ermitajul din Sankt Petersburg.În mitologia greacă, Graţiile (sau Cele trei Graţii) (în greacă Karites), erau personificări ale graţiei şi frumuseţii feminine. Romanii le numeau Gratiae.Erau fiicele lui Zeus şi ale Eurynomei, trei la număr: Aglaia, Euphrosyne şi Thalia.Sălăşluiau în Olimp, unde trăiau alături de muze şi erau deopotrivă protectoarele poeţilor.Erau socotite când însoţitoarele lui Apollo, când ale Athenei sau ale Aphroditei, mai rar ale lui Dionis. În 1770, s-a născut Constantin Diaconovici-Loga, cărturar de orientare latinistă; luptător pentru răspândirea culturii naţionale printre românii bănăţeni; cunoscut mai ales prin „Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor” (1822), meritorie încercare de sistematizare a noţiunilor şi de creare a unei terminologii gramaticale româneşti (m. 1850). În 1800, au fost finalizate lucrările la Casa Albă (White House), sediul administraţiei prezidenţiale a Statelor Unite ale Americii şi reşedinţa oficială a preşedinţilor americani; locul clădirii, care se află în Washington D.C., a fost ales de preşedintele George Washington (care a şi pus, la 13.X.1792, piatra de temelie a construcţiei), dar acesta nu a locuit niciodată aici; primul „locatar” al Casei Albe a fost preşedintele John Adams; clădirea se numeşte „White House” deoarece pereţii acesteia au fost zugrăviţi în alb încă din timpul lucrărilor de construcţie. În 1823, s-a născut Lascăr Catargiu, om politic român, prim-ministru al Principatelor Unite şi al Regatului României (d. 1899). În 1834, a fost înfiinţată, la Iași, în cadrul Mănăstirii Barboi, prima şcoală de fete de la noi din ţară – „Institutul pentru educaţia fetelor”. Fondatorul acestei instituţii a fost Gheorghe Asachi. În 1835, 1/13, a apărut la Bucureşti (până în decembrie 1836), sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu, „Gazeta Teatrului Naţional”, revistă lunară de informare şi critică dramatică, prima revistă românească de specialitate; iniţiată de Societatea Filarmonică, revista îşi propunea sprijinirea activităţii teatrale şi literatura dramatică în limba română, cu precădere repertoriul clasic (drame, tragedii).În 1864, a fost reînfiinţat Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, sub conducerea lui Alexandru Flechtenmacher (director: 1864-1869); intemeiat prin decret domnesc, face parte din instituţiile noului stat român; includea două şcoli principale de artă: Institutul de muzică vocală şi Şcoala de muzică instrumentală. Are filiale, iniţial, şi la Iaşi. Clasă de muzică de cameră (din 1900) şi de compoziţie (1905).În 1881, 1/13, înfiinţarea Facultăţii de Teologie din Bucureşti; primul decan (1881-1882) – profesorul de teologie Barbu Constantinescu (1839-1891). În1922, are loc inaugurarea oficială a Şcolii Române din Roma, cu două secţii: de istorie (incluzând şi arheologia, filologia şi istoria artelor) şi artistică (arte plastice şi arhitectură); şcoala asigura un stagiu de perfecţionare de doi ani studenţilor merituoşi din România; primul director, Vasile Pârvan (până în 1927); funcţionează şi astăzi, ca Accademia di Romania.  În- 1925, a avut loc înscăunarea primului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române; la 25.II.1925 Scaunul Arhiepiscopal şi Mitropolitan al Ungro-Vlahiei a fost ridicat la rangul de Scaun Patriarhal, Miron Cristea, episcop de Caransebeş, devenind, în calitatea sa de primat al României, primul patriarh al BOR. În 1960, a murit arhitectul George Matei Cantacuzino, figură proeminentă a arhitecturii româneşti interbelice; cunoscut şi ca pictor, eseist, estetician şi memorialist (n. 1899, la Viena.A fost fiul diplomatului N. B. Cantacuzino. Născut la Viena la data de 23 martie 1899, va urma cursurile liceale la Montreux şi Lausanne. Ulterior va studia arhitectura la Şcoala Naţională de Belle-Arte din Paris, secţia arhitectură. În pictură, va fi elevul lui Othon Friez şi al lui Aro Jo.În ţară, a fost deputat între anii 1931-1933, iar între 1942-1948 a fost profesor suplinitor de istoria şi teoria arhitecturii.Printre construcţiile importante pe care le-a construit se numără Palatul Crissoveloni, Palatul Elisabeta, Arsenalul de aviaţie de la Braşov, Hotelul Belona de la Eforie, Hotelul Rex de la Mamaia, Palatul Creditului Industrial din Piaţa Universităţii din Bucureşti ş. a.Între anii 1948-1953 a fost trimis la închisoare de către comunişti. După ieşirea din închisorile politice comuniste, între 1953-1956, a fost funcţionar la Direcţia Monumentelor Istorice, ulterior ocupându-se de restaurarea unor ctitorii din nordul Moldovei.A scris mai multe lucrări de specialitate, care indică o solidă cultură a autorului acestora.A murit la Iaşi la 1 noiembrie 1960. A fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iaşi. În 1960, John F. Kennedy l-a învins pe Richard Nixon în competiţia pentru funcţia de preşedinte al SUA. În 1962, din URSS a fost lansată, pentru prima oară, o rachetă cosmică cu destinaţia planeta Marte. La bord era instalată staţia automată interplanetară Marte-1. În 1989, a murit Mihaela Runceanu, solistă româncă de muzică uşoară.Mihaela Runceanu (n. 4 mai 1955, Buzău —d.Bucureşti) a fost o cântăreaţă româncă de muzică uşoară şi profesoară de canto la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti. În1993, a intrat în vigoare Tratatul de la Maastricht (după ce a fost ratificat de Parlamentele ţărilor membre ale CEE) – de fapt actul de naştere al Uniunii Europene (UE); semnat în decembrie 1991 de şefii de stat şi de guvern din ţările Comunităţii Economice Europene (CEE), reuniţi în orăşelul olandez cu care şi-a asociat numele, Tratatul a deschis calea unei uniuni politice, economice şi monetare între ţările membre.

Urmează ziua de joi și vom vedea ce s-a întâmplat în 2 noiembrie… În 998, Sfântul Odilon, abatele de Cluny, a celebrat pentru prima oară o comemorare a tuturor răposaţilor ordinului său. Această zi a devenit mai apoi în Biserica Catolică data la care sunt comemoraţi toţi credincioşii răposaţi.  În 1639, cu sprijinul marelui vizir, Vasile Lupu obţine mazilirea lui Matei Basarab, intră în Ţara Românească şi se intitulează, în documentele emise, domn al Moldovei şi Ţării Româneşti. În 1659, s-a încheiat domnia lui Gheorghe Ghica în Ţara Moldovei (3.03.1658 – 2.11.1659). În 1721, Petru cel Mare s-a autoproclamat Împărat (Ţar) al Rusiei. În 1765, Împărăteasa Maria Tereza a ridicat Transilvania la statutul de „mare principat”, provincie nesupusă altui regat.  În 1784, a izbucnit marea Răscoală Ţărănească din Transilvania, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan.În 1815, s-a născut George Boole, matematician britanic, creatorul logicii matematice moderne.George Boole (d. 8 decembrie 1864) a fost matematician, logician şi filozof britanic. A fost creatorul logicii matematice moderne, al algebrei booleene, care, mai târziu, va sta la baza informaticii şi a realizării computerului.Biblioteca instituţiei University College Cork îi poartă numele.Există şi un crater lunar care este numit Boole. În 1816, a murit Gheorghe Şincai, istoric, filolog, traducător, poet, reprezentant al Şcolii Ardelene. Spirit iluminist, a adus o contribuţie fundamentală în acţiunea de răspîndire a culturii în mediul rural din Transilvania şi a elaborat alături de Samuil Micu prima gramatică tiparită a limbii române: „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae” (Viena, 1780) (n.28.02.1754). În 1854, a murit Anton Pann, poet, compozitor şi culegător de folclor (n.~1796, la Sliven/Bulgaria). Anton Pann (născut: Antonie Pantoleon-Petroveanu) (data naşterii incertă, între 1793-1797, Sliven, Imperiul Otoman, azi Bulgaria – d. Bucureşti) a fost un poet, compozitor de muzică religioasă, profesor de muzică religioasă, folclorist, literat, publicist, de origine aromân, presupus greşit ca fiind compozitor al muzicii imnului naţional al României.A fost supranumit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb” în poemul Epigonii. Prin prescurtarea numelui de familie şi românizare va fi numit Anton Pann. În 1864, apare un decret privind înfiinţarea Şcolii de Belle Arte din Bucureşti, înfiinţată din iniţiativa artiştilor Gheorghe Tattarascu şi Teodor Aman, a funcţionat în clădirea Monetăriei Statului până în 1912, când aceasta a fost demolată. În 1869, 2/14, s-a născut Iulia Hasdeu, poetă română de limbă franceză; fiica lui Bogdan Petriceicu Hasdeu; a publicat în timpul vieţii doar patru poezii; creaţia sa, scurtă, dar densă, scrisă în limba franceză, a fost publicată postum de tatăl său (m. 1888)A fost un copil supradotat; la opt ani neîmpliniţi Iulia a trecut examenele cumulate ale celor patru clase primare. La 11 ani, Iulia Hasdeu a absolvit Colegiul Naţional „Sfântul Sava”, iar în paralel a urmat cursurile Conservatorului de muzică din Bucureşti, a plecat la studii la Paris. A studiat la Sorbona, începând de la vârsta de 16 ani, uimindu-şi profesorii cu talentul său.La 29 septembrie 1888, Iulia Hasdeu a murit de tuberculoză, la vârsta de 19 ani, şi a fost înmormântată la Cimitirul Bellu. Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea ei, a construit, în memoria acesteia, un castel la Câmpina, cunoscut sub numele de Castelul Iulia Hasdeu. În 1873, s-a născut Dimitrie Paciurea, sculptor român. Dimitrie Paciurea (n. Bucureşti – d. 14 iulie 1932, Bucureşti) a fost un sculptor român. Stilul său simbolic şi reprezentaţional contrastează puternic cu stilul simplificat până la esenţa pură al contemporanului şi conaţionalului său Constantin Brâncuşi. Născut în Bucureşti, a studiat aici între 1890 şi 1894, apoi la Paris (între 1896 şi 1900). Debutează în 1894 la Expoziţia artiştilor în viaţă, fiind apoi prezent la Saloanele Oficiale, la manifestările „Cercului artistic” şi ale „Tinerimii artistice”. În 1919, se află printre membrii fondatori ai Societăţii „Arta română”.Operele îi sunt prezentate în expoziţii personale în Bucureşti, în 1907, 1922 (împreună cu Cornel Medrea), 1930.A participat la expoziţii de artă românească deschise la München (1913), Bruxelles (1930) şi la Bienala de la Veneţia (1924).Începând din 1909 a fost profesor de sculptură la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti.În 1912, se înfiinţează Comisia de atletism, alergări pe jos şi concursuri, parte din Federaţia Română a Societăţilor Sportive. Acea comisie este de fapt precursoarea Federaţiei Române de Atletism, a 19-a federaţie pe lista mondială. În 1920, s-a înfiinţat Societatea Compozitorilor Români; primul preşedinte – compozitorul George Enescu; în 1949 aceasta s-a transformat în Uniunea Compozitorilor din România. În1950, a murit George Bernard Shaw, dramaturg şi critic literar irlandez („Pygmalion”, „Sfânta Ioana”, „Candida”) ; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1925. George Bernard Shaw (n. 26 iulie 1856, Dublin – d. Ayot Saint Lawrence) a fost un scriitor irlandez, laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1925, considerat de unii critici ca unul din cei mai importanţi dramaturgi delimbă engleză de la William Shakespeare. Shaw s-a făcut cunoscut atât ca autor de piese de teatru, cât şi în calitate de critic de artă şi publicist politic.În opoziţie cu dramaturgia superficială a epocii, Bernard Shaw l-a luat ca model pe Ibsen, în care vedea pe unul dintre cei mai mari maeştri ai artei realiste. Dar spre deosebire deIbsen, al cărui teatru avea mai mult un caracter tragic, Shaw era înclinat spre umor şi satiră, creând situaţii care uimesc la început prin caracterul lor neobişnuit. Oricât de paradoxale ar fi însă, ele conţin, în fond, conflicte din viaţa reală, redate de autor cu multă fineţe.Shaw smulge măştile, dezvăluind contradicţiile flagrante ale vieţii. În majoritatea pieselor lui, problema este pusă şi rezolvată nu prin acţiune, ci prin replicile spirituale ale personajelor, care vorbesc deschis despre diferite aspecte din viaţa societăţii. Procedeul preferat al scriitorului este paradoxul. Sub masca unui bufon, el caută astfel să expună publicului adevăruri amare, îmbrăcându-le în forma unor paradoxuri pline de haz.În 1993, Camera Reprezentanţilor a SUA a votat în unanimitate pentru a acorda României clauza naţiunii celei mai favorizate (la 12.10.1993). Senatul american aproba şi el clauza (22.10.1993). La 2.11.1993, preşedintele SUA, Bill Clinton, a semnat textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi a Senatului SUA privind ratificarea Acordului comercial între SUA şi România pe baza clauzei naţiunii celei mai favorizate.

În 1995, Adunarea Generală a ONU a adoptat, cu o largă majoritate de voturi, Rezoluţia privind asigurarea respectării egalităţii limbilor oficiale la Naţiunile Unite şi combaterea supremaţiei limbii engleze; Rezoluţia, care prevede respectarea multilingvismului la ONU, precizează că engleza, araba, chineza, spaniola, franceza şi rusa sunt atât limbi oficiale, cât şi limbi de lucru ale Adunării Generale şi ale Consiliului de Securitate ale ONU, iar franceza şi engleza sunt limbi de lucru ale Secretariatului Organizaţiei. În 2005, a murit Lena (Elena) Constante, artistă plastică (artă decorativă şi ilustraţie de carte) şi scriitoare (memorialistică de detenţie); arestată în 1948 sub acuzaţia falsă de complot, în „lotul Pătrăşcanu” (împreună cu Lucreţiu şi Elena Pătrăşcanu, cu soţul său, folcloristul Harry Brauner, cu filosoful Bellu Zilber ş.a.) (n. 1909).

Ziua de vineri ne arată ce s-a întâmplat în 3 noiembrie…Aceasta este „ Ziua vânătorilor de munte” din Armata României; la 3 noiembrie1916, prin Ordin al Marelui Cartier General Român, Şcoala Militară de Schiori este transformată în Corpul Vânătorilor de Munte.Totodată, este și „ Ziua Ordinului „Bărbăţie şi Virtute”, marcată, anual, la 3 noiembrie, data instituirii Ordinului, în 1903; se sărbătoreşte pe baza Legii 413/18.X.2004. În 1493, Cristofor Columb a ajuns pe insula Waitikubuli, pe care a numit-o „Insula Dominica”. În 1500, s-a născut Benvenuto Cellini, artist italian (monumentele Perseu, Nimfa de la Fontainebleu; bustul lui Cosimo I; lucrarea de orfevrărie Solniţa lui Francisc I; memorii: „Viaţa lui Benvenuto Cellini, povestită de el însuşi”). Benvenuto Cellini (n. Florenţa – d. 13 februarie 1571 în Florenţa) a fost un giuvaiergiu, sculptor şi un renumit reprezentant al manierismului italian.In secolul al XIX-lea Cellini, după o perioadă de câteva sute de ani de uitare a operelor lui, este din nou descoperit, fiind azi considerat după perioada antică unul dintre cei mai mari sculptori, fiind un „uomo universale“ tipic al renaşterii italiene.El a influenţat perioada renaşterii ca manierist, sculptor, bijutier, scriitor şi compozitor. În 1718, s-a născut John Montagu, conte de Sandwich, politician, inventator şi explorator britanic, al cărui nume l-au purtat, o vreme, Insulele Hawaii, considerat inventatorul sandwich-ului (d. 23.09.1792) Contele de Sandwich a deţinut mult timp funcţia de „prim lord al Amiralităţii”, cea mai înaltă funcţie militară din Regatul Unit al Marii Britanii. Lui i se atribuie, ca să spunem aşa, „inventarea” sandviciului, pe la 1762.Cartofor înrăit, acesta nu se lasă dus de la masa de joc nici pentru a mânca. Aşa stând lucrurile, a pretins a se găsi o modalitate de a-i fi servită hrana chiar la masa de joc, ajungându-se la celebrele preparate care-i poartă numele. El a cerut ca pâinea cu brânză şi carne să îi fie aduse la masa unde juca jocuri de societate. El a pus ingredientele între feliile de pâine, pe care le ţinea într-o mână, în timp ce în cealaltă avea cărţile de joc.Ceilalţi jucători au cerut „la fel ca Sandwich”. În 1834, a fost fondat în Bucureşti Muzeul de Istorie Naturală şi Antichităţi, astăzi Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”; actuala clădire, care adăposteşte colecţiile muzeului, a fost inaugurată în prezenţa Regelui Carol I, la 24.05.1908.Prin decretul princiar nr.142 din 3 noiembrie 1834, semnat de domnitorul Alexandru Ghica (1834-1842), este fondat „Museul Naţional” din Bucureşti.  În 1860, a avut loc deschiderea oficială a cursurilor la Colegiul Naţional „Matei Basarab” din Bucureşti. În 1863, a apărut, la Bucureşti, prima revistă umoristică editată de B.P. Hasdeu, „Aghiuţă” (până la 17 mai 1864, săptămânal).În 1909, s-a născut actorul Marcel Anghelescu. Marcel Anghelescu (n. Craiova – d. 22 februarie 1977, Bucureşti) a fost un celebru actor român de teatru şi film. A interpretat roluri de compoziţie, cu predilecţie comice (Pristanda din O scrisoare pierdută de Caragiale, Nebunul din Regele Lear de Shakespeare) pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. A fost laureat al Premiului de stat şi a fost distins cu titlul de „Artist al poporului”. În 1919, istoricul Vasile Pârvan îşi inaugurează cursul de istorie la nou înfiinţata Universitate a Daciei Superioare din Cluj cu prelegerea: „Datoria vieţii noastre”, în care a adus şi un omagiu jertfei depuse de tinerii ostaşi români la înfăptuirea unităţii naţionale a statului. În1927, s-a născut actorul polonez de film Zbigniew Cybulski, figură emblematică a cinematografului polonez al anilor ’50-’60 (m. 1967). În 1936, s-a născut Mircea Moldovan, regizor, autor de filme artistice şi documentare (monografia Blajului). Spectacolele de teatru în regia sa sunt mai puţin numeroase, dar între ele se numără „Horea”, montat la Teatrul de Stat din Turda, spectacol premiat la Festivalul de Teatru de la Oradea. A fost preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (1996-1999) şi membru al Consiliului pentru perioada 2000-2004 (filme: „Ziua cea mai lungă”, „Procesul”, „Pintea”). În 1949, a murit colecţionarul american de artă Solomon Guggenheim; în anul 1937 a înfiinţat Fundaţia ce-i poartă numele; aceasta a realizat o reţea de muzee de artă; primul a fost Muzeul Solomon Guggenheim (Muzeul de Artă Modernă) din New York, construit între anii 1956 şi 1959, după proiectul renumitului arhitect Frank Lloyd Wright. În 1950, România a aderat la Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea genocidului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 9.XII.1948 (Convenţia a intrat în vigoare la 12.I.1951). În 1954, a murit Henri Matisse, pictor, decorator şi sculptor francez; reprezentant de seamă al fovismului. Henri Matisse (n. 31 decembrie 1869, Le Cateau-Cambrésis – d. Nisa), pictor francez, unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai artei secolului al XX-lea şi totodată unul dintre principalii iniţiatori ai artei moderne. Moştenitor al impresionismului şi neoimpresionismului, Matisse dă impuls mişcării fauviste (Fauvismul a fost un curent formalist în pictura franceză de la începutul secolului al XX-lea, care reprezenta lumea concretă în culori violente, folosind tonuri pure şi renunţând la perspectivă), dar este în acelaşi timp un pictor universal, la fel de dezinvolt în cultivarea artei africane, cât şi în creaţia artiştilor renascentişti sau cu operele contemporanilor săi. În 1971, 3-5, a avut loc plenara CC al PCR la care Nicolae Ceauşescu a prezentat „Expunerea cu privire la programul PCR pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor”; plenara a marcat o cotitură ideologică şi politică a partidului, în sensul că a pus capăt perioadei de relativă liberalizare ce urmase Congresului al IX-lea al PCR, a marcat începutul perioadei neostaliniste în politica internă, a declanşat o înăsprire a politicii în domeniul culturii şi faţă de intelectuali; plenara a constituit, totodată, semnalul consolidării puterii personale a lui Nicolae Ceauşescu şi al declanşării cultului personalităţii.În 2005, rămăşiţele pământeşti ale lui Nicolaus Copernic au fost descoperite într-o catedrală din Polonia.

Ziua de sâmbătă ne prezintă câte ceva dintre cele ce s-au întâmplat în 4 noiembrie… În 1576, în Războiul de optzeci de ani, după ce soldaţii spanioli timp îndelungat nu au fost plătiţi de Regele Philipp al II-lea, încep prădarea oraşului belgian Anvers. În1847, a murit compozitorul german Felix Mendelssohn-Bartholdy.Jakob Ludwig Felix Mendelssohn Bartholdy, în general cunoscut sub numele de Felix Mendelssohn (n.3 februarie, 1809) a fost un compozitor şi dirijor german, de origine evreiască, care a activat în perioada de început a romantismului.Lucrările sale includ simfonii, concerte, oratorii, piese pentru pian şi muzică de cameră. În 1872, 4/17, s-a născut omul politic Barbu Alexandru Ştirbei; preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru de interne şi ad-interim la Finanţe şi la Externe (în 1927); a fost desemnat, în 1944, să poarte tratative de armistiţiu, la Cairo, cu britanicii şi americanii; în septembrie 1944 a făcut parte din delegaţia română trimisă la Moscova pentru încheierea armistiţiului; membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1946). În 1876, s-a născut Nicolae Lupu, medic şi om politic, iniţial liberal (1907), ulterior membru al PNŢ (1918) sau al disidenţelor din acesta (Partidul Ţărănesc Democrat, pe care l-a creat în 1946); de mai multe ori ministru (m. 1947).În 1900, s-a născut Lucreţiu Pătrăşcanu, jurist, sociolog şi om politic comunist; participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al justiţiei între anii 1944 şi 1948; arestat în 1948 sub acuzaţia falsă de complot, împreună cu pictoriţa Lena Constante, soţia sa, Elena Pătrăşcanu, filosoful Bellu Zilber, folcloristul Harry Brauner ş.a. (m. 1954, executat în închisoarea Jilava, după simulacrul de proces din 6-13 aprilie acelaşi an). În 1901, s-a născut Henri H. Stahl, sociolog, jurist şi istoric; începând cu anul 1925 a participat activ la acţiunile de cercetări monografice iniţiate de Dimitrie Gusti, luând parte, până în 1955, la toate campaniile monografice de studiere a satelor româneşti; fiind unul dintre colaboratorii apropiaţi ai acestuia (alături de Victor Ion Popa, Mihai Pop şi Gheorghe Focşa), Henri Stahl l-a sprijinit pe profesorul Gusti în eforturile de a înfiinţa Muzeul Satului din Bucureşti (1936); membru corespondent, din 1974 şi membru titular, din 1990, al Academiei Române (m. 1991). În 1922, exploratorul englez Howard Carter a descoperit mormântul lui Tutankamon, în Egipt. În 1928, este invitat primul actor la microfonul Radiodifuziunii Române; actriţa Victoria Mierlescu a susţinut un recital de poezie; emisia inaugurală a Radioului românesc avusese loc cu câteva zile mai înainte, la 1 noiembrie. În 1946, începe să funcţioneze oficial UNESCO – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, instituţie specializată a ONU, cu sediul la Paris; la această dată a intrat în vigoare actul de constituire a Organizaţiei, semnat la 16.XI.1945, la Londra (România este membră a UNESCO din 27.VII.1956).În 1956, are loc invadarea Ungariei de către tancurile sovietice şi instalarea guvernului contrarevoluţionar condus de János Kádár; revoluţia maghiară a fost declanşată la 23 octombrie iar luptele au durat pâna la 14 noiembrie.

În 1970, a murit Tudor Muşatescu, dramaturg, prozator, poet şi publicist (piese de teatru: „Titanic vals”, „…Escu”, „Visul unei nopţi de iarnă”) (n. 22.02.1903) Scrie epigrame, compune de unul singur o revistă scrisă de mână, „Ghiocelul”, cu versuri, schiţe şi chiar cu o piesă de teatru, intitulată „Ardealul”. A scris schiţe, romane, piese de teatru dar succesul i-a fost adus de teatru.La maturitate, atât ca vârstă, cât şi ca formaţie artistică, Tudor Muşatescu se dedică trup şi suflet teatrului, în calitate de dramaturg, traducător, director de scenă, de conducător şi proprietar de teatru. Criticii l-au considerat un fidel continuator, în perioada interbelică, al comediei caragialene de moravuri, prin tipologie, situaţii şi dialoguri spirituale. Debutul scenic l-a avut la Paris, în 1923, în piesa Focurile de pe comori.Piesele de teatru ale lui Muşatescu, cu deosebire comediile „Titanic-Vals”, „…escu” şi melodrama „Visul unei nopţi de iarnă”, au avut succes şi în străinătate. În 1975, a murit inginerul Plautius Andronescu, unul dintre primii specialişti români în domeniul aparaturii electrotehnice; creatorul şcolii româneşti de electrotehnică teoretică de la Timişoara (n. 1893). În 1979, ambasada americană din Teheran a fost ocupată de militanţi iranieni, care au luat ostatice 90 de persoane.  În 1980, republicanul Ronald Reagan devine cel de-al 40-lea preşedinte al Statelor Unite. În 1995, Yitzhak Rabin, general şi om politic israelian laburist, prim-ministru (1974-1977; 1992-1995), a fost asasinat de către un extremist evreu, la Tel Aviv, în cursul unui mare miting pentru pace (n. 1922). Datorită rolului important în procesul de pace în Orientul Apropiat şi în detensionarea relaţiilor cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, Yitzhak Rabin a primit Premiul Nobel pentru pace pe 1994, împreună cu Shimon Peres, ministrul de externe israelian din epocă, şi Yasser Arafat, şeful OEP. În 2008, democratul Barack Obama a fost ales drept cel de-al 44-lea preşedinte al Statelor Unite, primul presedinte de culoare

Ziua de duminică ne spune ce s-a întâmplat în 5 noiembrie…Aceasta este „Ziua Profesiilor Liberale din România”; Uniunea Profesiilor Liberale din România a decis să marcheze această zi începând cu anul 2008, după ce, în anul 2006, Comitetul Economic şi Social European a lansat „Ziua europeană a profesiilor liberale”. În 1836, s-a născut Constantin Esarcu, naturalist, medic şi diplomat; s-a dedicat operelor culturale de interes naţional: a fondat Societatea Filarmonică şi a iniţiat subscripţia publică pentru construirea „Ateneului Român” din Bucureşti (1865); membru corespondent al Academiei Române din 1884 (m. 1898). În 1860, a fost inaugurată Grădina Botanică din Bucureşti; înfiinţată ca instituţie în acelaşi an, pe lângă Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, la iniţiativa doctorului Carol Davila, în urma unui decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza; amenajarea acestui spaţiu, ca bază didactică şi de cercetare, a fost realizată sub conducerea botanistului Ulrich Hoffmann, ca prim director al acestei instituţii. În 1880, 5/17, Sergiu Voinescu, reprezentant diplomatic cu misiune specială, este primit în audienţă de secretarul de stat american, William E. Ewarts, pentru a notifica proclamarea independenţei de stat a României. În 1880, s-a născut scriitorul Mihail Sadoveanu; membru titular al Academiei Române din 1921. Mihail Sadoveanu (n. Paşcani – d. 19 octombrie 1961, Vânători-Neamţ) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician şi om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanţi prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcţii sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele şi povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian), precum şi o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic. În 1889, a avut loc deschiderea oficială a cursurilor Şcolii Superioare de Război, înfiinţată la 8.08.1889 printr-un decret al regelui Carol I; şcoala va funcţiona până în 1948 când, printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, va fi desfiinţată, atribuţiile ei fiind preluate de o nouă instituţie – „Academia Militară”. În 1905, a avut loc, la Lugoj, o mare întrunire populară la care au participat peste 20.000 de români din 32 de localităţi din Banat şi Transilvania; aceştia au cerut recunoaşterea naţionalităţii române şi promovarea limbii şi culturii româneşti; întrunirea a marcat un moment important în lupta naţională a românilor din Austro-Ungaria.În 1918, 5/18, are loc declaraţia de independenţă a Transilvaniei este citită în Parlamentul de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida-Voevod (adoptată, la 29.IX/12.X.1918, la Oradea, de Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania, Declaraţia, intitulată „Către popoarele lumii”, afirma, în faţa opiniei publice mondiale, dorinţa Transilvaniei de a se uni cu România).În 1952, a murit astronomul Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din Bucureşti (1908); lucrări de mecanică cerească (n.31.07.1866). În 1979, a murit Lucia Bălăcescu Demetriade, pictor, grafician şi cronicar plastic. A ilustrat volume de poezii de Ion Minulescu şi Tudor Arghezi (n.22.01.1895)Pictor, grafician şi cronicar plastic. A fost eleva artiştilor plastici Eustaţiu Stoenescu şi Gheorghe Petraşcu. În1984, a murit Ştefan Bârsănescu, reprezentant de seamă al pedagogiei româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1963; a fost cel mai remarcabil istoric al educaţiei şi pedagogiei, prin lucrarea din 1941, „Istoria pedagogiei româneşti”, oferind prima sinteză a istoriei pedagogiei româneşti (n. 1885).În 1992, s-a redeschis Ambasada Vaticanului la Bucureşti (Nunţiatura Apostolică). Relaţiile diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun au fost stabilite în 1920; au fost întrerupte în anul 1950, după instalarea regimului comunist, şi au fost reluate la 15.V.1990, după Revoluţia anticomunistă din Decembrie 1989. În 2010, a murit Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (n. 1943).Pentru azi, am terminat cu retrospectiva calendaristică de săptămâna aceasta. Până săptămâna viitoare, vă zic să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden

https://www.freepik.com/premium-photo/wooden-wheel-from-cart-decorative-wheels-decorating-lawns-exteriors-rustic-interiors-round-homemade-wheel-against-wall-retro-vintage-style-life-countryside_24573175.htm