„Roata Istoriei” – scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 3 la 9 octombrie
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați cititori, privitori, ascultători și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 3 octombrie  de-a lungul timpului…În anul 1226, a murit Francisc de Assisi, întemeietorul Ordinului franciscan. În1385, judeţul Jaleş a fost primul judeţ menţionat din Ţara Românească. Dan I a dăruit mănăstirii Tismana 400 de găleţi de grâu din dijma percepută în acest judeţ. În1792, a fost pusă piatra de temelie a Casei Albe, reşedinţa oficială a preşedintelui SUA.Casa Albă (The White House) este reşedinţa oficială şi principalul loc de muncă al preşedintelui Statelor Unite ale Americii. Aflată la adresa oficială 1600 Pennsylvania Avenue NW în Washington, D.C., clădirea principală a fost construită în stil georgian, între 1792 şi 1800, din gresie vopsită în alb, fiind reşedinţa şefului executivului american pentru toţi preşedinţii începând cu John Adams. În1838, 3/15, apare (până la 25.IX.1839), la Craiova, primul periodic din Oltenia, săptămânalul „Mozaicul”, sub conducerea lui Constantin Lecca.În1839, s-a născut Teodor T. Burada, folclorist, etnograf şi muzicolog român, descoperitorul bocetului popular, membru corespondent al Academiei Române (d.17.02.1923). În 1863, s-a născut Constantin N. Hurmuzaki, descendent dintr-o veche familie de intelectuali şi luptători pentru drepturile românilor din Bucovina. Entomolog, filosof, jurist, membru de onoare al Academiei Române (n. Cernăuţi; d.22.02.1937). În 1893, 3/15, s-a născut (la Sinaia) Carol al II-lea (primul copil al regelui Ferdinand I şi al reginei Maria), rege al României (1930-1940). În1895, s-a născut Serghei Esenin, poet rus („Transfigurare”, „Anna Sneghina”, „Cheile Mariei”) (d.27.12.1925) Lirica sa este contemplativă, de expresie modernă, caracterizată prin imagism şi o mare varietate de tonuri afective, de la perceperea cosmică a naturii ruse până la evocare miturilor vechi păgâne şi creştine, de la nostalgia satului până la fronda faţă de formele civilizaţiei oraşului. În1906, mesajul SOS („Save Our Souls”, „Save Our Ship”) a fost adoptat ca semnal internaţional de avertizare a pericolului de către Convention Internationale Radiotélégraphique de la Berlin. SOS a fost ales pentru că era mult mai clar când era transmis sub forma de cod Morse (decât CQD = come quick, danger). În 1916, a sosit în România misiunea militară franceză condusă de generalul Henri Mathias Berthelot (1861–1931, membru de onoare al Academiei Române).  În1918, apare un manifest al împăratului Carol I de Habsburg („Către popoarele mele credincioase”) privind reorganizarea Austro–Ungariei într–o federaţie de şase state „independente” (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez şi ucrainean). Propunerea a fost respinsă de reprezentanţii popoarelor respective. În 1918, apare Declaraţia de răspuns a „Corpului voluntarilor transilvăneni şi bucovineni”, la manifestul împăratului Carol I de Habsburg de reorganizare a Austro–Ungariei, în care, exprimând voinţa românilor, se proclama dezlipirea ţinuturilor româneşti de la Austro–Ungaria şi unirea lor cu România (3/16).În 1929, „Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor” îşi schimbă numele în „Regatul Iugoslaviei”. În 1938, a murit mareşalul Alexandru Averescu, preşedinte al Ligii Poporului, prim ministru, membru de onoare al Academiei Române (n.1859).În1952, John T. Mullin de la compania Bing Crosby Enterprises, Inc. pune la punct primul aparat video. După 18 ani, în 1970, a apărut şi varianta comercială a acestui aparat. În1963, a murit Augustin Maior, om de ştiinţă. A realizat prima instalaţie experimentală din lume de telefonie multiplă, pe o linie reală, cu 5 căi, la o distanţă de 15 km, în anul 1907, înaintea brevetării sistemului de telefonie multiplă (1911) de către americanul C.O. Squier (n.21.08.1882). În 1990, Germania de Est se uneşte cu Germania de Vest, astfel ziua de 3 octombrie înlocuieşte ziua de 17 iunie ca zi de sărbătoare naţională a Germaniei. În 2003, as murit scriitoarea Profira Sadoveanu (n. 1906), fiica lui Mihail Sadoveanu. Autoare a două romane (Mormolocul, 1933 şi Naufragiaţii din Auckland, 1937), este importantă mai ales prin proza sa de evocare a ilustrului său părinte: O zi cu Sadoveanu (1955), Ostrovul Zimbrului (1966), Planeta părăsită (1970). A îngrijit şi a adunat Operele lui Mihail Sadoveanu. A făcut traduceri din literatura universală.

Să vedem, în continuare, ce s-a întâmplat la 4 octombrie…Aceasta este „Ziua internaţională a animalelor”; instituită de Organizaţia Internaţională pentru Protecţia Animalelor, în 1931, în memoria sfântului catolic Francisc din Assisi (1182-1226), întemeietorul Ordinului Franciscan şi protectorul animalelor, canonizat la 4.X.1228. Sf. Francisc este prăznuit la această dată de Biserica Romano-Catolică şi de Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică. În 1332, o scrisoare emisă de Cancelaria papală de la Avignon atesta existenţa claselor sociale în Moldova de sud-vest, prin sintagma „puternicii acelor locuri”. În 1582, Papa Grigore al XIII-lea aplică calendarul gregorian în Italia, Polonia, Portugalia şi Spania; 4 octombrie a acestui an devine 15 octombrie. În1669, a murit pictorul olandez Rembrandt (Harmenszoon Van Rijn). Rembrandt Harmenszoon van Rijn (n. 15 iulie 1606, Leiden – d. Amsterdam) a fost un pictor olandez din secolul al XVII-lea, considerat unul din cei mai mari pictori din istoria artei, celebru şi pentru desenele şi gravurile sale.A trăit în epoca ce s-a numit „vârsta de aur olandeză”, timp în care cultura, ştiinţa, comerţul şi influenţa politică a Olandei au atins apogeul. Rembrandt este autorul a 600 picturi, 300 gravuri şi peste 2000 desene. Maestru al tehnicei de clar-obscur, Rembrandt a fost „singurul pictor care şi-a putut permite să amestece noroiul cu strălucirea ochilor, focul cu cenuşa, sau să facă culorile să strălucească proaspăt, ca o floare, pe giulgiul mortuar roz sau bleu deschis” (Élie Faure). În 1830, are loc crearea statului Belgia, după separarea de Olanda.În 1873, 4/17, s-a născut matematicianul Gheorghe Ţiţeica; considerat pe plan mondial unul dintre fondatorii geometriei diferenţiale centro-afine; unul dintre creatorii şcolii matematice româneşti; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (1924-1925) (m. 1939). În 1881, s-a născut Gogu Constantinescu, inginer constructor român, autor a unei noi ştiinţe, „sonicitatea”; revista engleză The Graphic îl considera unul din cei 17 titani ai lumii care au revoluţionat ştiinţa, aşezându-l alături de Einstein, Marconi, Edison sau Lister (d.11.12.1965). În 1893, s-a născut Richard Sorge, celebru spion, Erou al Uniunii Sovietice (d.07.11.1944). A activat în Germania, China şi, îndeosebi, în Japonia. A fost executat într-o închisoare din Tokio. În 1895, s-a născut actorul şi regizorul de film american Buster Keaton (m. 1966), cunoscut drept „omul care nu râde niciodată” („Malec si fantomele”, „Sportiv din dragoste”, „Mecanicul Generalei”) (d.01.02.1966). În 1904, a murit sculptorul francez Frédéric Auguste Bartholdi; a realizat „Statuia Libertăţii”, oferită în dar de statul francez Statelor Unite ale Americii, cu ocazia aniversării, în 1876, a 100 de ani de la declararea independenţei SUA (n. 1834).În 1906, Karl Ludwig Wessler, german, introduce în salonul său de la Londra, o noua tehnică în coafură – „părul permanent”. În 1910, s-a născut Călin Popovici, astronom, astrofizician şi geodez; a stabilit o nouă metodă pentru determinarea coordonatelor geocentrice ale unui satelit şi ale staţiilor de observare (metoda cercului de simultaneitate); a coordonat editarea „Dicţionarului de astronomie şi astronautică”; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1977). În- 1915, a murit inginerul Mihail Râmniceanu (Romniceanu); colaborator apropiat al lui Anghel Saligny, a proiectat construirea a peste 1.000 km de cale ferată; membru corespondent al Academiei Române (n. 1854).În 1931, a încetat din viaţă, la Bucureşti, Nicolae Leon (n.1862), zoolog român. Reprezentant al perioadei de consolidare a biologiei româneşti, entomolog, descoperitor a numeroase structuri organice, el este totodată autorul primelor cercetări asupra epidemiologiei malariei din România.Este considerat întemeietor al parazitologiei din ţara noastră şi fondator al primului laborator de parazitologie la Iaşi. A scris studii şi articole despre apariţia speciilor, despre ereditate etc. În 1934, s-a născut actorul Mircea Albulescu.În1940, a murit (persecutat de legionari, s-a sinucis) Petre Andrei, sociolog, filosof şi om politic ţărănist; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1891). A fost profesor la Universitatea din Iaşi (1923-1940). A publicat peste 100 de lucrări ştiinţifice, dintre care: Sociologia revoluţiei; Problema fericirii. Fundamentul său etic sociologic; Fascismul; Probleme de sociologie. A fost deputat în Parlament, ministru şi a luptat împotriva mişcării legionare şi fasciste. În 1943, s-a născut Florian Pittiş („Moţu”), actor, regizor, cântăreţ (la începutul anilor ’70 ai secolului XX a făcut parte dintr-un renumit trio, alături de Anda Călugăreanu şi Dan Tufaru; în 1992 a fondat formaţia „Pasărea Colibri”, alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă şi Vlady Cnejevici) şi realizator de emisiuni de radio (din decembrie 1998 a fost director al postului Radio România Tineret al SRR, transformat ulterior în Radio3net, post public de radio care emite doar pe Internet) (m. 2007). În 1947, 4-9, la Congresul al XVIII-lea al Partidului Social-Democrat din România, participanţii cedează presiunilor făcute de comunişti şi acceptă să intre în tratative pentru efectuarea fuziunii cu Partidul Comunist Român, primul act prin care se pregătea transformarea partidului comunist în „partid unic”.În1957, a fost lansat de către URSS primul satelit artificial al Pământului „Sputnik-1″, care a deschis era zborurilor cosmice -Programul Sputnik a constat într-o serie de misiuni spaţiale fără oameni la bord lansate de Uniunea Sovietică la sfârşitul deceniului al şaselea al secolului trecut având ca scop demostrarea viabilităţii sateliţilor artificiali.Numele „Sputnik” înseamnă în limba rusă chiar „satelit” sau… „tovarăş de călătorie”.În 1958, s-a născut Matilda Pascal Cojocăriţa, cântăreaţă de muzică populară. În 1975, se dezveleşte, la Măgura Buzăului, monumentul ridicat în memoria lui Mihai Viteazul şi a oştirii sale. Monumentul este situat în satul Ciuta, comuna Măgura, judeţul Buzău;ridicat în anul 1975, când s-au sărbătorit 375 de ani de la trecerea lui Mihai Viteazul pe Valea Buzăului spre Ardeal; marchează locul unde domnitorul şi oastea sa au poposit o noapte, în octombrie 1599;monumentul este realizat de sculptorul Gheorghe Coman, unul dintre iniţiatorii Taberei de sculptură în aer liber de la Măgura. În 1993, a murit Dumitru Stăniloaie, profesor de teologie, membru al Academiei Române, considerat unul dintre cei mai de seamă gânditori creştini din lume; a fost închis de regimul comunist în perioada 1958–1963 („Chipul evanghelic al lui Iisus Hristos”, „Teologia dogmatica ortodoxa”); în anul 2003, UNESCO a înscris în calendarul aniversărilor culturale şi numele teologului român Dumitru Stăniloaie, marcând 100 de ani de la naşterea celui numit „teologul dragostei creştine” (n.16.11.1903)

Să trecem, acum, să vedem ce s-a întâmplat la 5 octombrie…În 1455, Petru Aron, domn al Moldovei, primeşte un ultimatum de la sultanul Mehmed al II-lea, prin care i se cere sa plătească un tribut de 2.000 de galbeni în termen de trei luni de zile. În 1582, 5/15, Papa Grigore al XIII-lea (papă între anii 1572 şi 1585) anunţă că a introdus un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (sau de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi); conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582 (noul calendar a fost adoptat de România în anul 1919, când 1 aprilie a devenit 14 aprilie).În 1713, s-a născut scriitorul francez Denis Diderot.Denis Diderot (n.Langres (Champagne-Ardenne); d.31 iulie 1784 în Paris) a fost un filosof şi scriitor francez. Diderot a fost o figură complexă a iluminismului francez, având o influenţă majoră asupra spiritului raţionalist al secolului al XVIII-lea. Diderot a primit o educaţie iezuită şi a renunţat la o carieră în drept, dedicându-se studiului şi scrisului. În 1745, împreună cu D’Alembert, Diderot a început să editeze Encyclopédie, un proiect celebru, care a inclus aproape toţi scriitorii francezi iluminişti importanţi.Una din piesele sale, Le Père de famille (Tatăl de familie, 1758), a fost considerată prototipul „dramei burgheze”. Dintre celelalte opere ale sale, La Religieuse (Călugăriţa, 1796) – roman psihologic, Jacques le fataliste (Jacques fatalistul, 1796), precum şi satira Le Neveu de Rameau (Nepotul lui Rameau) au devenit binecunoscute.De asemenea, Diderot este apreciat şi pentru scrierile sale filozofice: Pensées philosophiques (Cugetări filozofice, 1746) şi Lettre sur les aveugles (Scrisoare despre orbi, 1749). Diderot a avut o contribuţie fundamentală în domeniul criticii moderne de artă, cu ale sale Salons (Saloane), articole pe care le-a publicat în ziare, începând din anul 1759. Corespondenţa vastă a lui Diderot descrie o imagine obiectivă a epocii sale. El a avut o influenţă semnificativă asupra generaţiilor următoare de gânditori din Franţa,Germania şi Anglia.

În1841, s-a născut maiorul Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de Independenţă (m. 1877, căzut la asaltul redutei Griviţa). În1850, s-a născut Grigore Cerchez, inginer şi arhitect; susţinător al curentului de afirmare a specificului naţional în arhitectură; contribuţii la proiectul Institutului de Arhitectură Ion Mincu şi al unei aripi a Palatului Cotroceni (m. 1927).În 1864, oraşul indian Calcutta este distrus aproape în întregime de un ciclon; 60 000 de morţi.În1864, s-a născut Louis Lumière, inventator şi producător de filme francez; împreună cu fratele său, Auguste (1862-1954), a brevetat, în 1895, „cinematograful Lumière – un aparat servind la obţinerea şi vizionarea probelor cronofotografice” (de fapt, primul aparat de filmat şi primul aparat de proiecţie) (m. 1948). În 1882, s-a născut fizicianul american Robert Hutchings Goddard, precursor al astronauticii; contribuţii fundamentale la dezvoltarea teoriei generale a rachetelor (autor a peste 80 de brevete); în 1926 a proiectat şi construit o rachetă cu combustibil lichid, care s-a ridicat la o înălţime de 12 metri.În1897, 5/17, apare (cu întreruperi, până în 1945), la Bucureşti, revista enciclopedică populară „Albina”, editată de „un număr de profesori şi institutori”; director-fondator, Spiru Haret. În1918, 5/18, reprezentantul Partidului Naţional Român în Parlamentul de la Budapesta, deputatul Alexandru Vaida-Voievod, dă citire, în plenul adunării, Declaraţiei Comitetului Executiv al PNR, prin care românii transilvăneni îşi afirmă „dreptul inalienabil la o viaţă naţională integrală”. În1918, a murit Roland Garros, aviator francez (n. 6 octombrie 1888). În1921, a fost creată Federaţia Internaţională a PEN-Cluburilor (abreviere de la Poets, Playwrights, Editors, Essaysts and Novelists), asociaţie mondială a scriitorilor, editorilor şi traducătorilor, fondată, la Londra, de C. A. Dawson Scott; primul preşedinte – John Galsworthy (România este membră din 1924). În 1930, 5-12, s-a desfăşurat, la Atena, prima Conferinţă balcanică, cu participarea României, Iugoslaviei, Bulgariei, Albaniei, Greciei şi Turciei; delegaţii au adoptat statutul de organizare şi au decis elaborarea unui pact regional. În1937, a avut loc, la Bucureşti, deschiderea solemnă a Jocurilor Balcanice de atletism, desfăşurate pentru prima dată în România. Cu ocazia acestui eveniment, sculptorul Constantin Baraschi a realizat lucrarea „Aruncătorul de lance”.În 2011, a murit antreprenorul şi inventatorul american Steven Paul Jobs, considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor cât şi în industria divertismentului; a fost cofondatorul şi CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum şi CEO al firmei Pixar, până la achiziţia acestui studio de animaţie de către compania Disney, apoi cel mai mare acţionar al companiei Disney şi membru în Consiliul Director (n. 1955) Urmează să vedem ce s-a întâmplat la 6 octombrie…În 1437, prin „Înţelegerea de la Apatiu”, intervenită între răsculaţi şi nobili, erau restrânse clauzele favorabile ţăranilor, obţinute în urma victoriei de la Bobâlna; o lună mai târziu răscoala va fi înfrântă. În 1595, 6-8, după un  asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele otomane conduse de Sinan-Paşa) este recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase un corp toscan. La 20.X.1595 Mihai Viteazul va zdrobi ariergarda lui Sinan-Paşa şi va cuceri cetatea Giurgiu; robii luaţi de turci vor fi eliberaţi; în urma înfrângerilor, Sinan-Paşa va fi destituit din postul de mare vizir. În1711, Nicolae Mavrocordat este numit domn al Moldovei (1711-1715); începutul regimului fanariot în Moldova (până în 1821). În1828, George Stephenson face primele demonstraţii cu noua sa locomotivă. George Stephenson (n. 9 iunie 1781 – d. 12 august 1848) a fost un inginer englez, considerat inventatorul primei locomotive cu abur, în accepţia actuală, adica destinată numai căilor ferate şi nu altor tipuri de drumuri, si cel care a construit prima cale ferată publică ce utiliza locomotive cu abur. Ecartamentul liniei sale de 1.435 mm este considerat actualmente ecartamentul standard al căilor ferate. În1892, s-a născut (la Avdela, azi în Grecia) Tache Papahagi, folclorist, etnograf, dialectolog şi lingvist de prestigiu european; cercetător al culturii spirituale şi materiale a aromânilor (m. 1977). În 1902, s-a născut Petre Ţuţea, gânditor creştin, specialist în drept administrativ; fost înalt funcţionar în Ministerul Economiei Naţionale; memorialist; a fost unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui Nae Ionescu la revista „Cuvântul”; deţinut politic, timp de 13 ani, în temniţele comuniste (m. 1991). În 1914, s-a născut Thor Heyerdahl, etnograf, arheolog şi explorator norvegian; conducător al expediţiei „Kon-Tiki”, în 1947, a străbătut Oceanul Pacific (între Callao/Peru şi arhipelagul Touamotou) pe o plută din lemn de balsa, încercând să demonstreze ipoteza populării Polineziei de către amerindieni; a condus expediţiile „Ra I” şi „Ra II” (1969-1970), de traversare a Atlanticului cu ambarcaţiuni din papirus; a fondat Muzeul „Kon-Tiki” din Oslo (1949) (m. 2002).În 1925, a murit istoricul Ioan Ursu; a militat pentru desăvârşirea statului naţional unitar român; în 1918 a plecat în Franţa, într-o misiune universitară română; la Paris, a făcut parte din Comitetul Naţional al Unităţii Române, activitate continuată în Italia, unde a contribuit la înfiinţarea Legiunii Române; membru corespondent al Academiei Române (n. 1875). În 1927, a avut loc, la New York, premiera primului film sonor din istoria cinematografiei, „The Jazz Singer” („Cântăreţul de jazz”), în regia lui Alan Crossland, avându-l ca protagonist pe Al Jolson. În 1927, s-a născut medicul Ioan Pop De Popa, specialist în chirurgie cardiovasculară; la 5.IV.1973 a condus, la Clinica chirurgicală din Târgu-Mureş, echipa de medici care a făcut prima operaţie pe cord deschis din România. În1973, forţele armate egiptene si siriene au declanşat al şaselea război arabo-israelian; intenţia arabilor era de a-şi recuceri teritoriile pierdute în războiul din 1967 La 6 octombrie 1973, când evreii sărbătoreau Iom Kipur, armatele egiptene si siriene au lansat un atac surpriză împotriva Israelului. Războiul s-a încheiat la 26 octombrie, Israelul respingând cu succes forţele egiptene şi siriene, dar suferind pierderi semnificative. O anchetă internă a exonerat Guvernul de responsabilitatea pentru eşecurile de dinainte şi din timpul războiului, dar furia publică l-a forţat pe prim-ministrul Golda Meir să demisioneze. În1981, a fost asasinat Mohammed Anwar El-Sadat, ofiţer şi om politic egiptean; preşedinte al Republicii Arabe Egipt (1970-1981); iniţiator al unor reforme democratice şi al liberalizării economiei; în octombrie 1973 a declanşat războiul cu Israelul, dar a cooperat, ulterior, pentru Tratatul de pace (26.III.1979), semnat, la Washington, cu statul evreu, ceea ce a dus la izolarea Egiptului în raport cu statele arabe; Premiul Nobel pentru Pace pe 1978, împreună cu premierul israelian Menahem Begin (n. 1918). În 1987, a murit, la Paris, Leon Negruzzi, poet, prozator şi traducător (a tradus proză românească în limba franceză); stabilit în Franţa din 1925; după al doilea război mondial, a desfăşurat o susţinută activitate de informare despre tragedia României sub ocupaţie sovietică, el fiind cel care a prezentat Adunării Generale a ONU, la 5.II.1952, un „Memorandum al refugiaţilor români adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite”, semnat de mai mulţi scriitori, între care Aron Cotruş, Mircea Eliade, Eugen Lozovan ş.a. (n. 1899). În 1997, a fost lansată (de la Cape Canaveral/Florida), spre Titan (cel mai mare satelit al planetei Saturn), sonda spaţială americano-europeană „Cassini-Huygens”; aceasta a ajuns pe orbita lui Saturn în iulie 2004, avand misiunea de a studia planeta Saturn, celebrele ei inele, dar mai ales cel mai mare satelit al acesteia, Titan. În 1999, a murit cântăreaţa portugheză Amália Rodrigues, considerată „regina” fadó-ului (n. 1920). În 2000, au fost aduse din Grecia, în România, pentru prima oară în istoria creştinismului, moaştele Sfântului Gheorghe; după o scurtă escală la Bucureşti, moaştele au fost depuse la Iaşi, la Catedrala Mitropolitană, lânga moaştele Sfintei Cuvioase Paraschiva. În 2003, a murit Elisabeta Rizea din satul Nucşoara/Argeş, devenită un simbol al rezistenţei anticomuniste; ca urmare a sprijinului pe care l-a oferit imediat după război grupului Arnăuţoiu, grup de rezistenţă anticomunistă armată din munţii Făgăraş, a fost condamnată la moarte de comunişti; ulterior pedeapsa i-a fost transformată în 14 ani de temniţă grea, ani petrecuţi în penitenciarele pentru femei de la Miercurea Ciuc şi Mislea (n. 1912).

Urmează să vedem ce a-a întâmplat la 7 octombrie…Aceasta este „Ziua internaţională a muncii decente”, marcată la iniţiativa Confederaţiei Sindicale Internaţionale; la această dată (dar şi în perioada ce precede aceasă zi) sunt organizate manifestaţii/sesiuni de informări în vederea sensibilizării actorilor sociali, a instituţiilor administrative şi politice, a societăţii civile asupra importanţei majore, pe termen lung, pe care o are munca decentă. În 1571, are loc bătălia de la Lepanto: Flota unită a Spaniei, Maltei, Veneţiei, Genovei şi Ducatului de Savoia, organizată de Papa Pius al IV–lea, zdrobeşte flota turcă.O flotă a Ligii Sfinte, o coaliţie de state maritime catolice, a învins decisiv principala flotă a Imperiului Otoman. Bătălia care a durat cinci ore s-a dat la marginea nordică a Golfului Patras, în largul coastelor Greciei de vest actuale, unde forţele otomane navigau spre vest din baza lor navală de la Lepanto. Acolo, otomanii au întâlnit forţele Ligii Sfinte, ce veneau de la Messina. Victoria Ligii Sfinte a prevenit transformarea Mării Mediterane într-un canal de circulaţie al forţelor musulmane, a protejat Italia de o mare invazie otomană, şi i-a împiedicat pe otomani să înainteze mai departe în flancul sudic al Europei. Lepanto a fost ultima mare bătălie navală dusă aproape în întregime de galere cu vâsle. În1698, mitropolitul Atanasie Anghel şi 38 de protopopi ortodocşi din Transilvania acceptă unirea cu Biserica Romano-Catolică, cu condiţia menţinerii vechiului rit şi a extinderii privilegiilor de care se bucura clerul catolic şi asupra preoţilor români. În1849, a murit Edgar Allan Poe, scriitor, critic literar şi editor american (n. 1809). În 1857, 7/19, Mihail Kogălniceanu a prezentat în Adunarea ad-hoc a Moldovei (constituită pentru a consulta populaţia asupra necesităţii unirii Principatelor) proiectul de rezoluţie care cuprindea „dorinţele fundamentale” ale românilor moldoveni; dintre acestea „Dorinţa cea mai mare, cea mai generală, aceea hotărâtă de toate generaţiile trecute, aceea care este sufletul generaţiei actuale, aceea care împlinită va face fericirea generaţiilor viitoare este unirea Principatelor într-un singur stat”. În1866, a apărut, la Bucureşti, periodicul politic şi literar „Dacia Română”. În1883, s-a inaugurat Castelul Peleş din Sinaia, reşedinţa de vară a regilor României. În 1885, s-a născut fizicianul danez Niels Bohr; a imaginat modelul atomic, punct de plecare în teoria cuantică modernă (1913) şi a elaborat teoria fisiunii nucleare; Premiul Nobel pentru fizică pe 1922, pentru teoria sa privind structura atomului.Niels Henrik David Bohr (n. Copenhaga – d. 18 noiembrie 1962), fizician danez de origine evreiască(din partea mamei), care a avut contribuţii esenţiale la înţelegerea structurii atomice şi a mecanicii cuantice. Niels Bohr a fost profesor de fizică şi directorul Institutului de Fizică Teoretică din Copenhaga. A fost autorul modelului atomic care îi poartă numele. A adaptat teoria cuantică la studiul structurii atomice şi s-a preocupat de cercetări de fizică nucleară. Pentru contribuţiile sale fundamentale, Bohr a fost laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1922. Fiul său, Aage Niels Bohr a primit premiul Nobel în 1975 pentru cercetările sale. În 1886, 7/19, s-a născut istoricul Romulus Cândea, cercetător al istoriei bisericeşti; membru corespondent al Academiei Române din 1929 (m. 1973). În1910, s-a născut Eusebiu Camilar, poet, prozator şi traducător (a tradus din Eschil, Aristofan şi Ovidiu, din poezia clasică chineză, din ruşii Puşkin, Gogol, Tolstoi şi Gorki); a prelucrat poveştile arabe din ciclul „1001 de nopţi”; membru corespondent al Academiei Române (m. 1965). În1913, Henry Ford a finalizat procesul de implementare a sistemului de producţie a autovehiculelor pe bandă rulantă. Henry Ford, al cărui Model T era automobilul de cel mai mare succes, a apăsat pe butonul ultimei sale invenţii: linia automată de asamblare. Timpul necesar fabricării unei maşini a scăzut de la 12 ore şi jumătate la 93 de minute, iar preţul de la 850$ în 1908, la doar 44$. În 1925, apare Decretul regal privind noua împărţire administrativă a României (judeţ, municipiu, plasă, comună urbană reşedinţă, comună urbană nereşedinţă, comună rurală şi sat), definitivându-se astfel procesele de organizare unitară legislativă şi statală a ţării. În 1950, Armata Populară din China începe ocuparea Tibetului. În1952, s-a născut Vladimir Putin, preşedinte al Rusiei..Încă… În1952, modelul de cod de bare realizat de Woodland şi Silver a început să fie folosit ca model general de indentificare a produselor. În 1954, a murit matematicianul Dimitrie Pompeiu; unul dintre întemeietorii şcolii matematice româneşti; contribuţii deosebite în teoria funcţiilor şi a calculului funcţional; membru al Academiei Române (n. 1873). În 1979, s-a născut Simona Amânar, gimnastă româncă, multiplă medaliată europeană, mondială şi olimpică. În1985, începe operaţiunea de mutare prin translaţie (care va dura până la 15.02.1986) a bisericii Mihai Vodă din Bucureşti; acest monument istoric, ctitorie a voievodului Mihai Vodă, a fost mutat de pe temeliile sale (pe o distanţă de 289 metri) în vremea dictaturii comuniste, în contextul „sistematizării” care a dus la distrugerea unei treimi din suprafaţa construită a oraşului; soluţia găsită de specialişti, translaţia, a însemnat, practic, salvarea de la demolare a bisericii.

În1993, a avut loc, la Viena, ceremonia de aderare a României ca membru cu drepturi depline al Consiliului Europei (la 4.X.1993 Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei a hotărât, la Strasbourg, admiterea României ca membru al acestui organism). În 2001, forţele militare americane şi cele britanice au declanşat ofensiva asupra guvernului taliban şi a teroriştilor din gruparea Al-Qaeda.În 2006, a murit (a fost asasinată) ziarista rusă Anna Politkovskaia, celebră pentru articolele sale critice la adresa Guvernului de la Moscova pe tema războaielor din Cecenia; autoarea mai multor cărţi despre aceste războaie (n. 1958).

Pe „răbojul” de față, urmează să vedem ce s-a întâmplat la 8 octombrie…În 1207, Ioniţă Caloian, ţar (1197–1204) al statului româno–bulgar, din dinastia Asăneştilor, moare ucis de cumani în timpul asedierii Salonicului.În 1408, prima menţiune internă documentară despre Bacău se găseşte în privilegiul acordat de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov (privilegiul le asigura acestora legătura liberă cu bazinul pontic prin Moldova, conferindu-le un adevărat monopol pentru comerţul cu zona Mării Negre). În1434, a fost menţionată Curtea Domnească din Iaşi, când voievozii Iliaş şi Ştefan dăruiau unor boiernaşi, Giurgiu şi Ion, un sat la obârşia Saratei. În actul de danie, s-a consemnat că aşezarea este supusă jurisdicţiei acestei curţi. „…Şi alt judecător să nu aibă, ci să ţină numai de Curtea noastră din Iaşi.” Clădirea a ars în 1624, 1723, 1785 şi a fost reconstruită în 1806. Curtea Domnească din Iaşi, cea mai veche curte domnească din Moldova, prezintă un interes ştiinţific deosebit în ceea ce priveşte cunoaşterea trecutului istoric al oraşului Iaşi. Pe locurile ei s-a construit, în secolul XX, Palatul Administrativ, azi Palatul Culturii din Iaşi.În1820, s-a născut, la Focşani, Gheorghe Tattarescu (m.1894), pictor român. În 1830, se încheie lucrările Comisiei de delimitare a graniţelor Dunării (pe talveg, conform Tratatului de la Adrianopol)- începute la 29 martie -, prin care fostele raiale Brăila, Giurgiu şi Turnu, împreună cu 30 de insule ale Dunării sunt efectiv şi definitiv încorporate Ţării Româneşti, iar Lacul Brateş – Moldovei.În1857, 8/20, Constantin A. Kretzulescu prezintă în Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti (constituită ca şi în Moldova, pentru a consulta populaţia asupra necesităţii unirii Principatelor) proiectul de rezoluţie care cuprindea cereri asemănătoare rezoluţiei moldovene prezentate de Mihail Kogălniceanu la 7/19.X.1857. În1860, 8/20. împăratul Austriei, Franz Joseph I, promulgă actul organic cunoscut sub numele de „Diploma din octombrie”, care pune capăt sistemului absolutist şi deschide o eră de guvernare constituţională („regimul liberal”, 1860-1867); potrivit prevederilor acestui act, Transilvania redevine principat autonom, cu Guvern şi Dietă proprii, în cadrul Imperiului Habsburgic.În1878, 8/20, armata română, victorioasă în Războiul de Independenţă (1877-1878), îşi face intrarea triumfală în Bucureşti pe Podul Mogoşoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei. În1878, 8/20, Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor au intrat oficial în componenţa României (în urma războiului ruso-româno-turc de la 1877-1878, România obţinea la Congresul internaţional de la Berlin (1/13 iunie – 1/13 iulie 1878) recunoaşterea independenţei de stat şi revenirea la ţară a Dobrogei cu Delta Dunării şi Insula Şerpilor.În 1914, a murit Dimitrie A. Sturdza-Miclăuşanu, istoric şi om politic liberal, preşedinte al PNL şi al Consiliului de Miniştri. A fost membru şi preşedinte al Academiei Române (n.10.03.1833).În1915, 8/21, a murit Virgil Oniţiu, prozator, publicist şi traducător; îi revine meritul de a fi înfiinţat Fondul „Coresi”, destinat să ajute profesorii în editarea manualelor; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (n. 1864). În 1923, s-a născut Ion Voicu, violonist de reputaţie mondială; în perioada 1972-1982 a fost director al Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti (d.24.02.1997).În 1937,apare Decretul-lege privind înfiinţarea „Străjii ţării”, organizaţie sportivă şi paramilitară pentru tineret (continuatoare a tradiţiei corpului de „Cercetaşi” care-şi desfăşurase activitatea între anii 1913 şi 1937; „Străja ţării” a fost desfiinţată în septembrie 1940). În 1939. inaugurarea oficială a postului „Radio Basarabia” de la Chişinău (azi în R. Moldova) prin transmiterea Sf. Liturghii de la Catedrala Mitropoliei din Iaşi. Radio Basarabia a fost primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune; a emis până în iunie 1940, când a venit ocupaţia sovietică.Societatea Română de Radiodifuziune a relansat oficial Radio Chişinău în Republica Moldova pe 1 decembrie 2011, de Ziua Naţională a României; SRR a preluat pachetul majoritar de acţiuni al postului Arena FM din Republica Moldova. În 1939, a murit George Mihail Zamfirescu, prozator şi dramaturg („Domnişoara Nastasia”, „Idolul şi Ion Anapoda”, „Maidanul cu dragoste”, „Sfânta mare neruşinare”) (n.13.10.1898). A debutat în 1918 cu versuri publicate în „Literatorul”. A fost redactor la „Facla”, „Adevărul” ş.a., conducător de companii teatrale, director de scenă la Teatrul naţional din Iaşi (1933-1939). Primul său volum, „Flamura albă” (1924), cuprinde, tratate în spirit polemic, episoade de război şi din anii imediat următori. După volumul de nuvele „Gazda cu ochii umezi” (1926) şi „Madona cu trandafiri” (1931), roman al mediului provincial obtuz, Zamfirescu a conceput ciclul epic „Bariera”, dedicat periferiei bucureştene şi alcătuit din „Maidanul cu dragoste” (1933), „Sfânta mare neruşinare” (1935), „Cântecul destinelor” (1939) şi „Bariera” (publicat postum). Ciclul reconstituie, în tonalităţi realiste alternând cu altele naturaliste şi folosind analiza psihologică, atmosfera pitorească şi sordidă a periferiei bucureştene, interbelice şi relevă în acelaşi timp contradicţia dureroasă între setea de puritate, de fericire şi mizeria materială şi morală a locuitorilor ei. Comedia tragică „Domnişoara Nastasia” (1927) este un emoţionant tablou al aceleiaşi periferii, în care năzuinţa eliberării oamenilor simpli din cătuşile unei existenţe sufocante se dovedeşte irealizabilă. A mai scris piesele „Cuminecătura” (1925), „Idolul şi Ion Anapoda” (1935), „Sam, poveste cu mine, cu tine, cu el” (1939), culegerea de articole despre teatru „Mărturii în contemporaneitate” (1938). În- 1992,a fost inaugurat, la Budapesta, Centrul Cultural Român (după deschiderea, cu o săptămână în urmă – 1 octombrie, la Bucureşti, a Centrului Cultural Ungar). În 2008, a murit George Emil Palade, medic şi biolog american de origine română; a descoperit (1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poartă numele), sediu al sintezei de proteine; cercetări în domeniul organizării structurale şi funcţionale a celulei; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1974, împreună cu belgianul Albert Claude şi cu americanul de origine belgiană Christian René de Duve; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1975 (n. 1912).În 2009, Herta Müller, scriitoare şi traducătoare germană originară din România, primeşte Premiul Nobel pentru Literatură

Finalmente, să vedem ce s-a întâmplat la 9 octombrie…Această zi este „Ziua Mondială a Poştei”; la 9.X.1874 a fost înfiinţată Uniunea Generală a Poştelor, devenită, în 1878, Uniunea Poştală Universală; din 1947 – instituţie specializată a ONU, cu sediul la Berna (România este membru fondator). În SUA este celebrată, anual, „Ziua Leif Erikson”, pentru a evoca debarcarea primilor europeni (vikingii) pe ţărmurile Lumii Noi, în anul 1004; ziua a fost proclamată în 1964, de preşedintele Lyndon Johnson, cu acordul unanim al Congresului SUA. În România, este „Ziua Holocaustului”, marcată anual (începând din 2004), pe baza unei Hotărâri de Guvern, la propunerea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România şi a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România; 9 octombrie este data la care, în 1941, a început deportarea populaţiei evreieşti în Transnistria; cu prilejul acestei zile sunt programate acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte activităţi cu tematică specifică. Totodată, este „Ziua Resurselor Umane” ale Armatei Române; la 9 octombrie 1862, prin Înaltul Decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în cadrul Ministerului de Război, a luat fiinţă „I-a Direcţie Personal şi Operaţii Militare”. În 1003, exploratorul viking Leif Erikson soseşte în L’Anse aux Meadows, Canada şi devine primul european cunoscut care ajunge în America de Nord. În 1859, s-a născut Alfred Dreyfus, ofiţer francez de origine evreiască condamnat pe nedrept în Afacerea Dreyfus (d. 1935).În 1890, 9/21,  au început lucrările la podul de la Cernavodă, un complex de poduri feroviare peste Dunăre, Balta Ialomiţei şi braţul Borcea între Cernavodă şi Feteşti, lucrare proiectată şi condusă de inginerul Anghel Saligny (va fi inaugurat la 14/26.IX.1895); în lungime totală de 4037 m, era, la vremea aceea, cel mai lung pod din Europa.În1892, s-a născut Ivo Andrić, scriitor sârb, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (d. 1975). În scrierile sale a evocat ţinuturile natale, frământările istorice ale acelei epoci, uneori prin intermediul viziunii romantice.În1932, are loc prima transmisiune în direct, la Radiodifuziunea Română, a unei slujbe religioase (de la biserica Sf. Silvestru din Bucureşti). În 1940, s-a născut John Lennon, interpret şi compozitor britanic de muzică pop; membru fondator al renumitei formaţii The Beatles (m. 1980, asasinat, la New York). La 9.X.2000 văduva lui John Lennon, Yoko Ono, a inaugurat, la Tokyo, primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formaţiei The Beatles.În1942, a luat fiinţă Filarmonica Moldova din Iaşi, inaugurată cu un concert festiv dirijat de George Enescu.În 1944, 9-17, în timpul vizitei la Moscova, premierul englez Winston Churchill propune – şi Stalin acceptă – o înţelegere privind zonele de influenţă în Balcani, potrivit căreia România intra în sfera de influenţă sovietică (90%), în timp ce Grecia intra, în aceeaşi proporţie, în sfera de influenţă occidentală, iar în Iugoslavia interesele urmau să fie împărţite în mod egal; pentru Bulgaria proporţia era de 75% pentru sovietici şi 25% pentru occidentali. În1954, s-a născut Adrian Pintea, actor, regizor şi scriitor român (d. 2007).

Pentru astăzi voi încheia cele câteva momente de istorie din mașina timpului. Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden