Ionel Fernic a fost un compozitor român de muzică ușoară, aviator (pilot civil) și unul dintre primii parașutiști români

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ionel_Fernic#/media/Fi%C8%99ier:Ionel_fernic_dutch_angle.jpg

Familia sa s-a mutat la Galaţi, unde Ionel a urmat Liceul „Vasile Alecsandri”, şi unde şi-a cunoscut mentorul, compozitorul şi profesorul de muzică român Teodor Fuchs, care l-a îndrumat în artele muzicii pentru pian şi chitară. Fiind un pasionat de muzică, și pasionat de avioane, Ionel Fernic a fost îndrumat de părinți să urmeze o facultate de tehnică, dar în cele din urmă a decis să meargă la Universitatea Națională de Muzică București, unde a fost admis la secția de teatru cu cea mai mare medie.  Deși a fost remarcat de profesorii săi, Ionel nu și-a continuat cariera de actor, deși a avut ocazia să joace alături de mulți actori români celebri precum Aristide Demetriade, Ion Manolescu sau Mișu Fotino. A absolvit în 1924, a fost înscris la Școala de Ofițeri în Rezervă din Ploiești și a rămas câțiva ani în oraș, perioada în care și-a scris aproape toate lucrările.

Sub îndrumarea profesorului Fuchs, Fernic a compus în 1919, ultimul său an de liceu, balada Cruce albă de mesteacăn, prima sa lucrare cunoscută. După ce s-a stabilit la Ploieşti, având un impuls de a crea muzică de succes, compune o serie de cântece sentimentale şi tangouri. Primul său tango, compus în 1931, se numea Minciuna (mai bine cunoscut sub numele de Pe boltă când apare luna), și era o adaptare după o melodie franțuzească propusă de Nicolae Kirițescu.

În doar câțiva ani, Fernic a scris peste 400 de cântece sentimentale și de altă natură. Multe dintre melodiile lui au fost hituri. Începând cu 1927, Fernic a publicat un volum de povestiri cu schițe intitulat Misterele din Mizil (scris ca un foileton). În 1928, a publicat un volum de poezii numit Prăştii şi câteva cărţi pentru copii. A fondat revista satirică Să nu te superi că te-njur și s-a mutat la București la începutul anilor ’30.

Compoziții

Piesa Pe boltă când apare luna apare sub numele Minciuna, a doua variantă a titlului fiind preferată chiar de către autor.

Titlul piesei	Forma muzicală	Versuri	Anul apariției	Interpretări mai cunoscute
Cruce albă de mesteacăn	romanță	Ion Sân-Giorgiu, Artur Enășescu	1919	Dorel Livianu, Jean Moscopol
Țiganca	romanță	Artur Enășescu	1928	Doina Badea, Ioana Radu, Ion Luican
La umbra nucului bătrân	romanță	Alexandru Dinescu	1930	Ioana Radu
Minciuna (Pe boltă când apare luna)	tango (tango-romanță)	Aurel Felea	1931	Jean Moscopol, Gică Petrescu, Cristian Vasile, Manole Stroici
Dar ești la fel (Quand même)	tango	Ionel Fernic (rom.) Nicolae Kirițescu (fr.)	1931	Cristian Vasile, Gică Petrescu, Manole Stroici
O dată	tango	Nicolae Kirițescu	1931
Îți mai aduci aminte, doamnă	romanță	Cincinat Pavelescu	1932	Alexandru Giugaru, Jean Moscopol, Cristian Vasile, Petre Alexandru, Manole Stroici
Iubesc femeia	tango-romanță	Ionel Fernic	1933	Cristian Vasile, Nicu Stoenescu
Mi-a murit norocul	vals-boston	Nunuța Morțun Fernic	1933
Inima e o chitară	foxtrot	Ionel Fernic	1933
La geamul tău luminat	tango	Ionel Fernic	1934	Nicu Stoenescu
Pentru tine am făcut nebunii	tango	Ionel Fernic	1934	Cristian Vasile
E primăvară	tango argentinian	Ionel Fernic	1935	Cristian Vasile
Dormi, păpușă, noapte bună	foxtrot lent	Ionel Fernic	1935
Adio, doamnă	tango	Ionel Fernic	indisp.	Gion, Jean Moscopol
Aprinde o țigară	tango		indisp.	Titi Botez, Constantin Florescu, Cristian Vasile
Beau	tango		indisp.	Cristian Vasile
Cea din urmă seară	romanță	Ionel Fernic	indisp.
Cel din urmă trandafir			indisp.
Dă-mi mâinile să le sărut	romanță		indisp.	Zavaidoc
De ce mi-ai spus că mă iubești	tango	Ionel Fernic		Cristian Vasile, Tudor Gheorghe
În ochii tăi fermecători	tango	Robert Storeck		Cristian Vasile
Iartă-mi	tango	Jurmann	indisp.
Mai spune-mi înc-odată	tango	Ionel Fernic	indisp.	Jean Moscopol, Tudor Gheorghe
Mihalache, mană dragă	populară	Ionel Fernic	indisp.	Zavaidoc
Minte-mă	tango		indisp.	Cristian Vasile
Nu cred	tango	Bachicha	indisp.	Gion
Nunuțo	tango	Ionel Fernic	indisp.	Cristian Vasile
Nu-mi mai spune iar minciuni de amor	tango		indisp.	Titi Botez
Romanța celei care minte	romanță	Ion Minulescu	indisp.	Gică Petrescu, Traian Fortun
Să nu te superi că te-njur	romanță		indisp.	Zavaidoc
Scrisoare de amor	romanță		indisp.	Mia Braia, Cristian Vasile
Scrisoare de dor		Aurel Felea	indisp.	Margareta Pâslaru

Articole

• Trei scrisori despre cântec și zbor. Medalion Fernic, articol publicat în almanahul „Flacăra” (1988, editat pentru Revelionul 1989), pag. 209-211
• Hai să ne promovăm valorile, ep. 37, articol publicat pe blog-ul „Din și despre Galați” (31 octombrie 2006)
• Compozitorul, poetul și aviatorul Ionel Fernic, articol semnat de Mihai Athanasie-Petrescu (25 decembrie 2006)

Albume de piese

• Fernic, Ionel (1967). Melodii alese, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.S. România, București
• Cele mai frumoase romanțe de ieri și de azi (1983). Supliment al revistei „Muzica”, Editura Muzicală, București.

Ionel Fernic a absolvit Școala de Piloți din Băneasa în primăvara anului 1935 și a primit brevetul de pilot. Fernic a făcut și primul salt cu parașuta din România la 31 mai 1936, la o întâlnire de aviație ținută pe Aeroportul Băneasa din București. Ultimul său salt a fost la o întâlnire ARPA desfășurată la Izmail, Ucraina (pe atunci parte a României), când a sărit de la o înălțime de 800 m (2.600 ft) și a aterizat într-un loc nemarcat unde și-a rupt piciorul stâng și a trebuit să folosească un baston pentru tot restul vieții. A fost numit director al Școlii de Piloți Cernăuți, fiind decorat de Regele Carol al II-lea cu medalia Virtutea Aeronautică.

Ionel Fernic și-a pierdut viața într-un accident de aviație pe 22 iulie 1938, la vârsta de 37 de ani. Auzind de moartea reginei Maria a României în 1938, a dorit cu disperare să participe la înmormântarea ei. Prin urmare, s-a îmbarcat într-un zbor LOT Polish Airlines pe ruta Varșovia-Cernauti-București-Salonic, dar după o jumătate de oră avionul s-a rupt în mod misterios în două bucăți și s-a prăbușit între Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc, în pădurea Negrileasa, lângă Stulpicani, comună în județul Suceava.

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Ionel_Fernic