Andrei Blaier, regizor și scenarist român

Andrei Blaier s-a născut la 16 mai 1933, la București, și a murit tot în capitală, pe 1 decembrie 2011. A fost un regizor și scenarist român, absolvent al Institutului Național de Artă Teatrală și Cinematografică în anul 1956. Pe lângă filmele de ficțiune, a realizat și numeroase producții documentare și utilitare în cadrul Studioului Cinematografic București.

Sursa foto: https://pixabay.com/p-1155439/?no_redirect

Considerat în general un cineast conformist, Blaier a surprins publicul și critica în 1975 cu filmul „Ilustrate cu flori de câmp”, o producție originală care i-a adus Premiul ACIN. De-a lungul carierei sale a realizat mai multe lungmetraje apreciate și premiate, printre care „Apoi s-a născut legenda” (Phnom Penh, 1968), „Prin cenușa imperiului” (Premiul ACIN, 1976), „Lumini și umbre” (Premiul ACIN, 1982) și „Bătălia din umbră” (Premiul ACIN, 1986).

A fost înmormântat la Cimitirul Bellu Catolic din București.

În calitate de regizor, a realizat atât filme de ficțiune, cât și documentare. Printre filmele sale de ficțiune se numără „Ora H” (1956), „Mingea” (1959), „Furtuna” (1960), „A fost prietenul meu” (1962), „Diminețile unui băiat cuminte” (1967), „Ilustrate cu flori de câmp” (1975), „Prin cenușa imperiului” (1976), „Lumini și umbre” (serial TV, 1979–1982), „Bătălia din umbră” (1986), „Crucea de piatră” (1993) și „Dulcea saună a morții” (2003).

Ca scenarist, a contribuit la filme precum „Ora H” (1956), „Mingea” (1959), „Diminețile unui băiat cuminte” (1967), „Ilustrate cu flori de câmp” (1975), „Prin cenușa imperiului” (1976), „Întunericul alb” (1982), „Vacanța cea mare” (1988) și „Divorț… din dragoste” (1992).