S-a întâmplat în 2 iunie 1952
de Nicolae Uszkai, Brașov

S-a întâmplat în 2 iunie 1952: Începe guvernarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Născut la 8 noiembrie 1901 într-o familie de muncitori din Bârlad, absolvent a patru clase primare şi trei industriale, Gheorghiu-Dej a lucrat ca ucenic pe la diverse locuri de muncă, angajându-se în cele din urmă electrician la Atelierele C.F.R. din Galaţi. Atras de idealurile mișcării muncitoreşti, s-a implicat în acţiunile revendicative ale sindicalistilor galăţeni. Acuzat de „agitaţie comunistă”, la 15 august 1931 a fost mutat disciplinar la Atelierele C.F.R. din oraşul Dej, adăugându-şi ulterior ca apelativ numele acestui oraş. Ulterior, a fost  trimis la Atelierele C.F.R. Griviţa din Bucureşti.

    S-a înscris în Partidul Comunist din România în anul 1930, iar în 1933 a fost condamnat la 12 ani de închisoare în urma rolului pe care l-a jucat în organizarea grevei de la Atelierele Griviţa. În 1936 este membru al Comitetului Central al PCR, devenind liderul facţiunii din închisori a partidului (termenul face distincția dintre comuniștii încarcerați în țară și cei aflați în exil în Uniunea Sovietică – facțiunea moscovită). Este mai apoi transferat în lagărul de la Târgu Jiu, unde a fost închis în aceeaşi celulă cu Nicolae Ceauşescu, devenind mentorul politic al acestuia. Și-a consolidat autoritatea în interiorul organizației de partid a închisorilor cu ajutorul unui grup de agenți sovietici închiși în România: Pintilie Bodnarenko-Pantiușa, Serghei Nikonov – Nicolau, Petea Gonciaruk, Vasile Bucikov, Mișa Posteuca etc.

       Evadează din lagăr în 1944 iar în 1945 este ales secretar general al PCR, dar nu a reuşit să preia controlul total asupra partidului comunist, decât după ce în 1952 a eliminat din partid membrii facţiunii moscovite, conduse de Ana Pauker. A fost Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 – 18 martie 1965. Moare în data de 19 martie 1965 în Bucureşti din cauza unui cancer la ficat.

        Influenţa stalinistă s-a manifestat în România în special prin Gheorghiu-Dej. La nivel politic, toate iniţiativele româneşti trebuiau să aibă aprobarea lui Stalin. Gheorghiu-Dej a manevrat de aşa natură tendinţele antisemite ale liderului de la Kremlin din ultima parte a vieţii sale, pentru a obţine permisiunea de epurare din partid a liderilor de origine evreiască. De asemenea, până la moartea lui Stalin, Gheorghiu-Dej nu a schimbat linia de represiune politica dictată de la Moscova, represiune care viza intreaga societate românească. Regimul Dej a cunoscut trei etape principale ale luptei în interiorul partidului comunist aflat la conducerea ţării, trei ocazii pe care le-a folosit, dupa modelul stalinist, pentru impunerea echipei sale fidele şi pentru eliminarea (epurarea) adversarilor reali sau potenţiali.

       Prima etapă a epurărilor întrepinse de Dej a început în 1945, prin lichidarea (asasinarea) grăbita a lui Stefan Foris, fost conducator al partidului comunist in timpul războiului şi a culminat cu arestarea, în 1948, a liderului de partid Lucreţiu Patrăşcanu, un comunist cu o bună pregătire intelectuală și foarte ambițios, în care Dej vedea un adversar politic personal. Temându-se că Hrușciov (noul lider de la Moscova după moartea lui Stalin) va dori înlocuirea sa cu Lucreţiu Pătrăşcanu, Dej a decis în 1954 lichidarea fizică a acestui adversar al său, în urma unui proces regizat în culise.

Articolul complet aici: S-a întâmplat în 2 iunie 1952.

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 2 iunie 1952 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a întâmplat în 2 iunie 1952 was first posted on iunie 2, 2020 at 4:47 am.
©2020 „Jurnal Spiritual„. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.com