Ion Minulescu, poet și prozator român

Minulescu a debutat cu versuri în revista Povestirea vorbii și s-a format sub influența unor personalități precum Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ștefan Petică, precum și a simboliștilor francezi și belgieni. A condus publicații simboliste importante, între care Revista celorlalți și Insula, contribuind decisiv la afirmarea și consolidarea curentului simbolist în literatura română.

Ca autor dramatic, a debutat pe scena Teatrului Național cu piesa Pleacă berzele și comedia într-un act Lulu Popescu. În proză, a cunoscut un mare succes cu romanul Roșu, galben și albastru (1924), considerat una dintre realizările literare importante ale vremii. În 1930 a publicat volumul de versuri Strofe pentru toată lumea, precum și culegerea de nuvele fantastice Cetiți-le noaptea.

Ion Minulescu a scris poezie, proză, teatru și cronici dramatice, remarcându-se printr-un stil original, ironic și ludic, marcat de rafinament simbolist și de o expresivitate modernă. A murit la 11 aprilie 1944, în urma unui colaps cardiac, și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București.

Opera

Poezie (selecție):

• Romanțe pentru mai târziu (1908)

• De vorbă cu mine însumi (1913)

• Spovedanii (1927)

• Strofe pentru toată lumea (1930)

• Nu sunt ce par a fi (1936)

• Versuri – ediție definitivă (1939)

Proză și teatru (selecție):

• Casa cu geamurile portocalii (1908)

• Măști de bronz și lampioane de porțelan (1920)

• Lulu Popescu (1920)

• Pleacă berzele (1920)

• Roșu, galben și albastru (1924)

• Manechinul sentimental (1926)

• Corigent la limba română (1929)

• Bărbierul regelui Midas (1929)

• Cetiți-le noaptea (1930)

• 3 și cu Rezeda 4 (1933).