Jurnal FM 
Nicolae Brânzeu, compozitor român, dirijor și om de cultură
#Postat de Carmen Vintu on august 7, 2025
Nicolae Brânzeu (n. 28 decembrie 1907, Pitești – d. 7 august 1983, Arad) a fost un compozitor, dirijor și om de cultură român, cu o activitate prolifică în domeniul muzicii simfonice, vocale și de cameră. Și-a început formarea muzicală în orașul natal, studiind cu Maria Lerescu și Lucia Stănescu, apoi la Conservatorul din București, unde i-a avut ca profesori pe Dumitru Georgescu-Kiriac, Alfonso Castaldi, Mihail Jora și Dimitrie Cuclin. A urmat și cursurile Facultății de Drept din București, pe care le-a absolvit în 1931.
Nicolae Brânzeu
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Br%C3%A2nzeu#/media/Fi%C8%99ier:Nicolae_Br%C3%A2nzeu.01.jpg
Ulterior, Brânzeu a studiat la Schola Cantorum din Paris, sub îndrumarea renumitului compozitor Vincent d’Indy. Revenit în România, a fost activ ca pianist și profesor suplinitor la catedra de armonie a Conservatorului din București.
Creația sa cuprinde numeroase lucrări vocal-simfonice, simfonii, suite, lieduri, muzică de cameră și corală. Printre compozițiile sale remarcabile se numără:
- „Meșterul Manole” – cantată dramatică (1969)
- „Luceafărul” – oratoriu pe versuri de Mihai Eminescu (1970)
- „Simfonia I-a în la minor” (1954), „Rapsodia I-a pentru orchestră” (1958)
- „Poemul Unirii” (1977), „Uvertura festivă” (1978).
Muzică vocală pe versuri de Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Vasile Voiculescu și alții.
De asemenea, a fost o prezență constantă pe scena muzicală românească, în special la Filarmonica de Stat Arad, pe care a și dirijat-o în numeroase ocazii.
Nicolae Brânzeu a fost elogiat de mari personalități ale culturii române:
„Prin muzica dumneavoastră, maestre Nicolae Brânzeu, arta noastră sonoră poate privi, de la egal la egal, pe aceea din tragicul nostru secol XX din vestul european!”
— Nae Ionescu
„A îmbinat, cu o puternică forță emoțională, lirismul și dramatismul, într-o muzică de aleasă inspirație și foarte personală.”
— Mircea Eliade
Nicolae Brânzeu a încetat din viață pe 7 august 1983, la Arad, lăsând în urmă o operă amplă și diversă, ce reflectă profunzimea expresivă a muzicii românești din secolul XX.
