10 noiembrie – Ziua artileriei terestre din Armata României

10 noiembrie – Ziua artileriei terestre din Armata României. Este un prilej de aducere aminte despre cele mai semnificative momente ale dezvoltării acestei arme străvechi, de la apariţia şi folosirea – de către strămoşii daci şi romani – a balistelor şi catapultelor, până la modernele rachete ale contemporaneităţii.Ca şi celelalte arme din compunerea armatei noastre, artileria română îşi are propria ei istorie.

Din filele îngălbenite de vreme ale cronicilor străbat până în zilele noastre geniul creator, talentul şi priceperea multor fii ai poporului român, care s-au afirmat din cele mai vechi timpuri ca buni cunoscători ai modului de folosire a artileriei pe câmpul de luptă.Cu aproape două milenii în urmă strămoşii daci şi romani s-au dovedit nu numai constructori iscusiţi, dar şi mânuitori pricepuţi ai maşinilor de război şi, în cadrul acestora, a catapultelor şi balistelor, precursorii artileriei de mai târziu.

10 noiembrie – Ziua artileriei terestre din Armata Românie

Sursa foto: https://www.facebook.com/mapn.ro/photos/a.141130499359542/1233727910099790/

În secolele de cristalizare şi consolidare a statelor feudale româneşti, oştile acestora au întrebuinţat pe timpul luptelor bombardele şi apoi tunurile cu aceeaşi eficacitate ca şi alte armate ale statelor europene.Mai mult decât atât, marii noştri comandanţi de oşti, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Ioan Vodă, Mihai Viteazul şi alţii, au dezvoltat şi folosit artileria într-un mod original, propriu structurii organizatorice a oştilor pe care le-au comandat şi concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de luptă, precum şi configuraţiei geografice a teritoriului românesc, îmbogăţind arta militară românească şi universală cu noi principii de purtare a războaielor.

Tezaurul ştiinţei şi tehnicii mondiale privind construcţia gurilor de foc şi rachetelor însumează şi el o părticică din contribuţia şi geniul creator românesc.Nume ca ale lui Orban, realizatorul tunurilor cu care-după unele izvoare istorice-turcii au asediat Constantinopolul, Ioan Românul, meşter vestit din arsenalele Transilvaniei, Ioan Sterca Şuluţiu, făuritorul tunurilor pentru oastea lui Avram Iancu şi ale altor români creatori de tehnică militară vor figura la loc de cinste în istoria ştiinţei şi tehnicii universale.
De la primele turnătorii înfiinţate în centrele meşteşugăreşti ale Transilvaniei şi de la rachetiştii Sibiului medieval, până la industria modernă din zilele noastre, tehnica de artilerie şi principiile de folosire a acesteia au evoluat continuu.La mijlocul secolului al XIX-lea a avut loc procesul de făurire a armatei române moderne şi, odată cu aceasta, constituirea primei baterii de artilerie, prin Porunca Domnească nr.198 din 10 noiembrie 1843, dată de domnitorul Tării Româneşti, Gheorghe Bibescu.Acest act simbolizează constituirea Artileriei ca armă de sine stătătoare.

Articolul complet aici: jurnalspiritual.eu