Ștefan Octavian Iosif a fost un poet, membru fondator al Societății Scriitorilor Români
#Postat de Carmen Vintu on octombrie 11, 2021
Ștefan Octavian Iosif (n. 11 septembrie 1875, Brașov – d. 22 iunie 1913, București) a fost un poet și traducător român, membru fondator al Societății Scriitorilor Români. Urmează studiile liceale la Brașov și Sibiu. Își stabilește reputația de poet în epocă prin volumele: Patriarhale (1901), Romanțe din Heine (1901), Poezii (1902), Din zile mari (1905), Credințe (1905). Din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt.O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români.
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Octavian_Iosif#/media/Fi%C8%99ier:%C8%98tefan_Octavian_Iosif.jpg
Opera
- Versuri (1897),
- Patriarhale (1901),
- Romanțe din Heine (1901),
- Poezii (1902),
- Din zile mari (1905),
- Credințe (1905),
- Cântece (1912).
- Cântec de primăvară
În anul 1913 întreprinde o călătorie la Brașov.
La 21 iunie se internează la spitalul Colțea.
La 22 iunie se stinge din viață. Este înmormântat a doua zi la cimitirul Bellu.
Jurnal FM 
