Jurnal FM 
S-a întâmplat la 2 octombrie 1408
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on octombrie 2, 2021
S-a întâmplat la 2 octombrie 1408: Este atestată cea mai veche pisanie românească (data inscripţiei care însoţeşte tabloul votiv existent în biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Gheorghe” din Streisângiorgiu, judeţul Hunedoara); sunt menţionaţi „jupan” Chendreşu, ctitorul, şi soţia sa, „jupâniţa” Nistora, împreună cu fiii. Biserica Sf. Gheorghe din Streisângeorgiu este o biserică ortodoxă aflată în localitatea omonimă, în marginea orasului Călan, judetul Hunedoara.
Construită în stilul romanic, între 1313-14, pe locul unei biserici de lemn datate 1130-1140, biserica din Streisângeorgiu este una din cele mai vechi construcţii medievale din Transilvania şi România cunoscute până în prezent şi păstrate în funcţiune. Nu numai vechimea ci şi arhitectura ei bine conservată, pictura valoroasă din trei perioade diferite: 1313-14, 1409 si 1743, şi nu mai putin situl arheologic, fac din această biserică una dintre cele mai preţioase monumente de arhitectură medievală transilvană. Biserica se află pe Lista monumentelor istorice, cod LMI HD-II-m-A-03454.
Biserica „Sfântul Gheorghe” este o biserică ortodoxă, aflată în fostul sat Streisângeorgiu, în prezent parte a orașului Călan, din județul Hunedoara. Satul este atestat încă din 1377, numele fiind motivat prin hramul pe care îl poartă monumentul.Biserica este o construcție în stil romanic cu o singură navă, compusă din tindă, navă, cor și altar. Fiecare din aceste elemente are o altă înălțime și este acoperit în alt mod. Nava are o boltă în plin cintru/în leagăn, iar corul formează o continuare a ei, având o boltă cilindrică mai joasă. Altarul este despărțit de cor printr-un perete de piatră, gros de 0,50 m. Pavimentul încăperilor e din scânduri, iar accesul în monument se face prin tindă. Nava are dimensiunile interioare de 4,60/4,20m. Radu Popa menționează că altarul este disproporționat de mare în raport cu nava : L= 3,20m ; l = 2,80m, iar zidurile construcției au o grosime de 0,80 – 0,90m, cu o fundație alcătuită din bolovani de râu amestecați cu mortar. Monumentul înglobează în partea de vest a navei un turn-clopotniță de dimensiuni reduse. La răsărit se află altarul, iar accesul în naos (care este aproape pătrat ca formă) se face printr-un portal. Turnul-clopotniță, prin elementele sale de sprijin, se aseamănă turnurilor cu tribună, iar ferestrele de dimensiuni mici, cu arcuri semicirculare, contribuie și ele ca indicii ale încadrării în construcțiile de tradiție romanică. În altar sunt două ferestre, în navă trei, iar în tindă două ferestre largi. Nu există decor plastic. În navă și altar sunt urme de picturi.
Articolul complet aici: jurnalspiritual.eu
