Criza gazelor din Europa. De ce crește factura la energie și cum șantajează Gazprom UE

Criza gazelor naturale se adâncește din ce în ce mai mult. În timp ce europenii sunt anunțați că trebuie să se pregătească ca să plătească facturi mai mari în această iarnă, piețele europene ale energiei, de la gazele naturale la permisele de carbon, au înregistrat noi recorduri. Din peisaj nu lipsește nici geopolitica, acolo unde Rusia face niște mutări care dovedesc că Europa rămâne în continuare, indiferent de declarații, dependentă de gazul rusesc. În fapt, creșterea record a prețurilor la gaze ar putea perturba redresarea economică post-pandemică, ar putea tensiona veniturile gospodăriilor europene și chiar ar putea să umbrească tranziția blocului comunitar către energia regenerabilă.

Potrivit datelor de tranzacționare de la bursa ICE din Londra, prețurile gazelor pe piața futures (piața de tranzacționare a energiei electrice) din Europa au depășit marți, pentru prima dată în istorie, cuantumul de 1.000 de dolari pe mia de metri cubi. Potrivit datelor anunțate marți, contractele futures, conform indicelui olandez TTF, au început să se tranzacționeze la prețul 992 de dolari, ajungând până la maximul istoric de aproape 1.030 de dolari. Miercuri, acestea au depășit recordul înregistrat cu doar 24 de ore înainte, înregistrând un total de 1.040 de dolari pe mia de metri cubi.

Înaintea acestor două zile cu recorduri absolute, ultimul preț record la gaz a fost înregistrat pe data de 15 septembrie, când a atins cotația de 963,9 dolari pentru o mie de metri cubi. De altfel, prețul gazului în Europa a crescut, în ultimele săptămâni, cu peste 1,5 ori, după ce la 1 septembrie se tranzacționa cu 614 dolari pe mie de metri cubi. Pentru mai multe informatii intrați pe  digi24.ro