De ce sărbătorim Paștele, la date diferite?

Dacă romano-catolicii sărbătoresc astăzi, Paștele, creștinii ortodocși sărbătoresc Intrarea Domnului Iisus Hristos, în Ierusalim – Floriile. De ce, cea mai mare sărbătoare a creștinătății se celebrează la date diferite?

Paștele a fost prăznuit de la început în toată lumea creștină. Însă, au existat deosebiri regionale în ceea ce privește data și modul sărbătoririi, și, din acest motiv, în anul 325, s-a stabilit că Paștele va fi sărbătorit întotdeauna într-o zi de duminică. Cu toate acestea, Paștele este și acum serbat în duminici diferite, iar diferența poate varia până la 5 săptămâni. Această duminică va fi imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară. Când data Paștelui iudaic cade duminica, Paștele creștin va fi serbat duminica următoare, pentru a nu fi serbat în acelasi timp cu cel iudaic, dar nici înaintea acestora.

Sinodul de la Niceea a mai stabilit ca data Paștelui din fiecare an, va fi calculată de către Patriarhia din Alexandria, iar aceasta o va comunica, la timpul potrivit, și celorlalte Biserici creștine. Data Paștelui depinde de două fenomene naturale: unul cu data fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu dată schimbatoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștilor să varieze în fiecare an, căci luna plină pascală apare în unii ani mai aproape de echinocțiu, în alții mai departe de el.
Nici după Sinodul de la Niceea n-au încetat deosebirile între diferitele regiuni ale lumii creștine, în ceea ce privește data serbării Paștelui și din nefericire, nici astăzi nu există uniformitate în această privință între Apusul și Răsăritul creștin.

Două sisteme sunt demne de luat în seamă – cel al egiptenilor, care era şi cel mai complet (365 zile) şi cel al romanilor (355 zile). Între aceste două sisteme se înregistra anual o diferenţă de 10 zile. Împăratul roman Iulius Caesar a adoptat sistemul de calcul egiptean şi l-a numit calendarul iulian. Timp de 15 secole întreaga creştinătate s-a folosit de acest calendar. Învăţaţii au constatat că acest calendar rămâne în urmă, aşa că pe 24 februarie 1582 Papa Grigore al XIII-lea îndreaptă eroarea, iar calendarul numit Gregorian este adoptat de statele catolice şi protestante. Cele de la Răsărit au rămas la calendarul iulian până în jurul anului 1920. Bisericile ortodoxe nu au decis trecerea la calendarul gregorian imediat, ci abia după Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol din 1923.

Pentru a nu produce tulburări s-a hotărât ca fiecare biserică ortodoxă să adopte noul calendar la o dată pe care o va simţi de cuviinţă. Biserica Ortodoxă Română a acceptat calendarul abia în 1924″, explică preotul constănţean.   În prezent, data la care pică Paştele depinde de echinocţiul de primăvară care cade mereu pe 21 martie şi de luna plină de după acest echinocţiu. Luna plină variază şi asta duce la variaţii ale datei Paştelui. În 2025 ( 20 aprilie ), Paștele catolic va coincide iar ( ca în 2017 ) cu cel ortodox.

Când pică Paştele  Ortodox între anii 2020-2025 ?
2020 – 19 aprilie; 2021 – 2 mai; 2022 – 24 aprilie; 2023 – 16 aprilie; 2024 – 5 mai; 2025 – 20 aprilie.

Când pică Paştele Catolic între anii 2020-2025 ?
2020 – 12 aprilie; 2021 –  4 aprilie; 2022 –  17 aprilie; 2023 –  9 aprilie; 2024 –  31 martie; 2025 –  20 aprilie

Până una alta, să ne înțelegem măcar noi. Jurnal de Rădăuți urează celor de rit romano-catolic, Sărbători Fericite !, iar creștinilor ortodocși o Săptămână Sfântă, Binecuvântată !

La mulți ani, celor ce poartă nume de flori.

Iulian Iustin Melinte, Rădăuți