Jurnal FM 
S-a întâmplat în 16 septembrie 1916, 16/29 – 20.IX/3.X
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on septembrie 16, 2021
S-a întâmplat în 16 septembrie 1916, 16/29 – 20.IX/3.X: Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a Armatei române pe frontul din Transilvania în campania din anii 1916-1917. Bătălia de la Praid-Sovata au reprezentat acțiuni militară de nivel tactic, în perioada 16/29 septembrie – 20 septembrie/3 octombrie 1916 și a avut ca rezultat victoria forțelor române, în ea fiind angajate forțe române din Divizia 7 Infanterie, Divizia 8 Infanterie și Divizia 2 Cavalerie și forțe ale Puterilor Centrale din Divizia 39 Honvezi ungară, Divizia 72 Infanterie austro-ungară și Brigada 1 Landsturm ungară. A făcut parte din acțiunile militare care au avut loc în bătălia dintre Olt și Mureș.
La 21 august (3 septembrie), Armata de Nord a reluat acţiunile offensive cu Divizia 14 Infanterie, cu forţele de la flancul drept care au înaintat pentru a asigura flancul drept al armatei şi a realiza joncţiunea cu stânga Armatei 9 Ruse. Forţele principale ale diviziei au atacat în lungul trecătorii Topliţa – Deda, au eliberat oraşul Topliţa la 25 august (7 septembrie) şi au pătruns în depresiunea Giurgeului. În zilele următoare înaintarea diviziei a continuat, forţele sale au traversat pantele de est ale munţilor Giurgeului şi au ieşi pe aliniamentul Dealul Negri (sud-vest Vatra Dornei) – înălţimea Gropşoara (1.684 m) – vârful Curmătura (1.386 m)19. La 14 (27) septembrie înaintarea Diviziei 14 Infanterie a fost oprită din ordinul Armatei, Divizia urmând să organizeze apărarea pe aliniamentul atins.
Concomitent, Divizia 8 Infanterie (comandant – general de brigadă Ion Pătraşcu), a fost introdusă în operaţie între Diviziile 14 şi 7 Infanterie.Adoptând un dispozitiv pe un eşalon, având în prima linie Brigada 37 Infanterie la dreapta şi Brigada 16 Infanterie pe restul frontului şi constituindu‑şi o rezervă, divizia a trecut la ofensivă cu Brigada 37 pe direcţia localităţii Remetea – vârful Bătrâna (1.637 m), iar cu Brigada 16 pe direcţia Gheorghieni – Joseni – Praid, a eliberat la 25 august (7 septembrie) oraşul Gheorghieni, după care a continuat înaintarea. În cursul ofensivei, în subordinea Diviziei 8 Infanterie a intrat Brigada 15 Infanterie, care a fost introdusă în luptă în primul eşalon al diviziei, realizând joncţiunea cu unităţile Diviziei 7 Infanterie, vecinul din stânga. Spre sfârşitul etapei, forţele principale ale Diviziei au ieşit pe aliniamentul pârâului Casva – satul omonim – Ibăneşti – Praid.
În ceea ce priveşte acţiunile Diviziei 7 Infanterie, care după ce a ieşit cu o parte din forţe pe malul stâng al Oltului, pe aliniamentul Sândominic– Mădăraş – Delniţa, a înaintat cu Brigada 13 Infanterie spre Miercurea Ciuc pe care l‑a eliberat la 26 august (8 septembrie), în cooperare cu Brigada 15 Infanterie, printr‑o manevră dublu învăluitoare. În cursul luptelor s‑a remarcat în mod deosebit căpitanul Nicolae Vulovici, commandant de companie în Regimentul 15 Războieni, căzut la datorie. Lupte deosebit de grele a dus Brigada 15 Infanterie (flancul stâng al Diviziei 7), care după ce a contribuit decisive la eliberarea oraşului Miercurea Ciuc a înaintat spre râul Olt pe care l‑a forţat în două sectoare: la Sântimbru şi Sânsimion şi a pătruns pe pantele estice ale munţilor Harghitei. Ca urmare a pierderilor suferite, Brigada 15 Infanterie a fost scoasă de pe front şi trecută în refacere în rezerva Armatei de Nord.
Articolul complet aici: jurnalspiritual.eu
