Mișu Fotino, actor român

A debutat pe scenă la doar 6 ani, în piesa Coloniale, și a continuat să joace în teatru de tânăr, în paralel cu studiile, pe care însă le-a abandonat din cauza angajamentelor artistice. „Și uite așa, Mișulică a rămas fără studii”, povestea cu umor actorul, recunoscând că dragostea pentru scenă l-a deturnat de la facultate.

A fost remarcat rapid de regizorul Sică Alexandrescu, care l-a adus la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, unde a activat timp de 50 de ani, interpretând roluri memorabile, precum Agamiță Dandanache din Scrisoarea pierdută.

Devenit un simbol al Revelioanelor românești, Mișu Fotino a apărut pentru prima dată la TVR în 1957 și a fost nelipsit din emisiunile de divertisment difuzate în noaptea dintre ani timp de aproape șase decenii. Cu o prezență scenică inconfundabilă, era cunoscut pentru umorul fin, energia debordantă și naturalețea cu care cucerea publicul.

Filmografie selectivă:

• Telegrame (1960)

• Porto-Franco (1961)

• Codin (1963)

• Titanic Vals (1964) – rolul Dinu

• Tufă de Veneția (1977)

• Chirița în Iași (1988)

• Sexy Harem Ada Kaleh (2001)

• Dublaj voce în Tarzan (2003) – Prof. Porter

• Dublaj Disney record (Piglet’s Big Movie, 2004) – rolul Iepure.

Distincții și recunoașteri:

• Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967)

• Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D – „Arta Spectacolului” (2004), conferit de Președintele Ion Iliescu.

  „În semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului.”

Mișu Fotino a fost fiul actorului Mișu Fotino Sr. A fost căsătorit de trei ori, iar cu ultima soție, Ruxanda-Ana Fotino, arhitect de profesie (a contribuit la proiectul Teatrului Național din București), a avut o fiică, Oana-Maria Fotino.

Deși s-a născut în București, actorul și-a trăit copilăria și începutul carierei la Brașov, unde a urcat pentru prima oară pe scenă, sub îndrumarea tatălui său.