Jurnal FM 
Dimitrie Brândză a fost un medic, naturalist și botanist român, fondatorul Grădinii Botanice din București, care astăzi îi poartă numele
#Postat de Carmen Vintu on august 3, 2021
Dimitrie (Demetrius) Brândză (n. 10/22 octombrie 1846, Bivolu, Botoșani, România – d. 3/15 august 1895,Slănic-Moldova, Bacău, România) a fost un medic, naturalist și botanist român, membru titular al Academiei Române.
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Br%C3%A2ndz%C4%83#/media/Fi%C8%99ier:Dimitrie_Br%C3%A2ndz%C4%83.jpg
Născut pe plaiuri moldovene, după ce termină cursurile Academiei Mihăilene, absolvă pe cele ale Facultăților de Științe Naturale și Medicină ale Universității din Paris, obținând doctoratul, în 1869. Activează ca medic și profesor de botanică la Universitatea din Iași. Este numit custode al Muzeului de medici și naturaliști din Iași și are ocazia să studieze colecțiile muzeului de floră a Moldovei. În 1874, este transferat la Universitatea din București, la catedra de științe naturale, desfășurând o activitate multilaterală. Aici studiază colecțiile lui Dimitrie Grecescu, un alt fost director al grădinii botanice.
În 1875 începe să dezvolte colecția botanică a Facultății de Științe Naturale, iar un an mai târziu este ales membru al Societății Geografice Române. În 1879, în calitate de membru al Academiei Române își publică integral studiile. În 1882 obține de la ministrul educației, Petre S. Aurelian, dreptul de a înființa o secție botanică la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București.
In anul 1882 este numit profesor și director al Grădinii Botanice.
În 1895 Dimitrie Brândză moare la Slănic Moldova la numai 49 de ani.
A scris:
- „Considerations sur les ovaires inferes” (1867);
- „Note sur le plusieurs Roses du Menyanthee” (1869);
- „Histore botanique et therapeutique des Gentianees employees en medecine” (teza de doctorat în medicină, Paris, 1869);
- „Curs elementar de istorie naturala” în 3 părți, Iași, 1873;
- „La nouvele ecole ou l’influence de travaux du professeur Baillon”, Iași, 1874;
- „Notă asupra originei botanice și a afinităților terapeutice a noului medicament Jaborandi”, București, 1875;
- „Fragmente din florea României”, București, 1876;
- „Numirile vulgare ale plantelor” (Revista literară și științifică, București, 1876;
- „Prodromul florei române”, 1879-1883;
- „Vegetația României și exploatării ei” (Analele Academiei române, seria a II-a, secția a II-a, 1881);
- „Vegetațiuniea Dobrogei cu 2 tab.” (Analele Academiei Române, 1884);
- „Contribuțiuni noui la florea României” (Analele Academiei Române, seria a II-a, tom XI, 1889);
- „Plante noui pentru florea Dobrogei”, (Analele Academiei Române, seria II, tom. XI, 1889);
- „Florea descriptivă a Dobrogei” (1891)[4]
Un articol complet, de Nicolae Uszkai, Brașov, aici: https://jurnalspiritual.eu/s-a-intamplat-in-3-august-1895/
