29 februarie – Sfântul Ioan Casian
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de admin on februarie 29, 2020
29 februarie – Sfântul Ioan Casian. Ioan Casian (Ioannis Cassianus sau Kassianos, n. circa 360, Dobrogea – d. 435, Marsilia) a fost unul dintre reprezentanții cei mai de seamă ai literaturii și monahismului creștin din sec. IV și V, fiind cinstit ca sfânt părinte al bisericii creștine, atât ortodoxă cât și catolică. Conform scrierilor teologice, sfântul Ioan Casian a fost prieten bun cu doi mari sfinţi ai Bisericii – Ioan Gură de Aur şi Papa Leon cel Mare, la cererea căruia a scris „Despre întruparea Domnului”, un tratat de condamnare a ereziei nestoriene.
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Casian#/media/Fi%C8%99ier:John_Cassian.jpeg
Ioan Casian s-a născut în jurul anului 360, într-o familie din Dobrogea (pe acea vreme Scythia minor), probabil într-una dintre cetățile greco-romane de pe coastă: Argamum, Histria, Tomis sau Kallatis unde creștinismul era bine implantat, unde se vorbeau limbile latină și greacă și unde inscripții și sarcofage menționează numele de familie Kassianos/Cassianus. A învățat să scrie și să citească în limba latină și în limba greacă. Împreună cu sora sa și cu prietenul său Gherman (Germanus sau Ghermanos), cu care împărtășea credința creștină, Casian întră în rândul sfinților bisericii din regiune, precum Teotim și Bretanion, episcopi ai Tomisului, sau Dionisie exiguul (cel Mic) sau cel Smerit, întemeietorul Calendarului Universal Creștin. În jurul anilor 378-380, pe la 20 de ani, doritor să cunoască locurile sfinte, pleacă cu sora sa și cu Gherman la Bethleem, unde sora sa devine călugăriță, rămânând acolo.
Casian și Gherman rămân în jur de 5 ani la Ierusalim apoi merg în Anatolia unde cunosc comunitățile monahale înființate de Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Ioan Gură de Aur.În jurul anului 385 iau drumul Nilului, pe urmele vestiților pustnici Antonie și Pahomie, cunoscând viața monahală a cenobiților și anahoreților din deșertul egiptean.După șapte ani, se întorc la Bethleem. Aici, cei doi timp de mai mulți ani, consemnează un adevărat tezaur scripturar relatând experiența pustnicilor Egiptului. Tot aici se pare că au descoperit și experiența rugăciunii perpetue pe care o vor răspândi ulterior prin călătoriile lor.În jurul anului 399 se află la Constantinopol. Sfântul Ioan Gură de Aur, atunci arhiepiscop al Constantinopolului, îl hirotonește diacon, iar pe Gherman ca preot. În anul 404 d. Hr., în urma intrigilor de la curte, Sf. Ioan Gură de Aur este exilat în Munții Caucaz, în Georgia. Ioan Casian, însoțit de Gherman, pleacă la Roma pentru a cere ajutor Papei Inocențiu I (401-417: în acea epocă, episcopii Romei nu se despărțiseră încă de Pentarhia ortodoxă).Între timp, află că Sf. Ioan Gură de Aur a murit (407).
La Roma se împrietenește cu viitorul papă Leon, căruia, în anul 430, i se va adresa cu cuvinte de stimă și de afecțiune, în prefața cărții „De incarnatione”.Este hirotonit preot probabil de către acest Papă. Pleacă mai departe, în Galia în anul 415, fiind trimis de către Papă pentru a continua încreștinarea galilor, începută deja de către sfinții Policarp și Irineu de Lugdunum (azi Lyon). La Marsilia înființează două mănăstiri, una de călugări și alta de maici: Mănăstirea Sfântul Victor și Mănăstirea Sfântul Sotiros (Mântuitorul). Organizează viața mănăstirească după modelul mănăstirilor din orient cu adaptările necesare locului. Prin aceasta, Ioan Casian este un factor de legătură între cultura patristică a Răsăritului și cea a Apusului fiind considerat unul dintre cei mai de vază promotori ai monahismului în occident.A combătut teza augustiniană despre „supremația harului asupra propriei conștiințe”, fiind astfel considerat semipelagianist.A luat poziție împotriva nestorianismului și a pelagianismului.
După o trăire creștinască dusă în viața monahală vreme de peste 60 de ani, decedă la Mănăstirea sa din Marsilia, în anul 435 d.Hr.Este canonizat la Marsilia, în secolul al V-lea, fiind pomenit în ziua de 23 iulie. La data de 20 iunie 1992, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, hotărăște canonizarea Sfinților Cuvioși Ioan Casian și Gherman, fiind prăznuiți în ziua de 29 februarie (în anii bisecți), sau 28 februarie.
Surse:
Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994
https://doxologia.ro/viata-sfant/viata-sfantului-cuvios-ioan-casian-romanul
Alte articole găsiţi aici.
Nicolae Uszkai
The post 29 februarie – Sfântul Ioan Casian appeared first on Jurnal Spiritual.