27 martie 1918 – Unirea Basarabiei cu România

La 1859 „s-a închegat” trecutul zbuciumat și măreț al neamului nostru. Această generație și-a făcut datoria. Idealul unității naționale a rămas busola vieții noastre de stat. Primul Război Mondial a fost purtat cu suferință și a condus la pasul hotărâtor-Marea Unire.
Anul 1918 a adus României „cea mai mare faptă din toată viața neamului nostru. Pentru unii e un vis nebun, care se îndeplinește. Pentru noi este o necesitate istorică ajunsă la recunoaștere și o suferință mângâiată. E o muncă ce-și găsește răsplata”.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Unirea_Basarabiei_cu_Rom%C3%A2nia#/media/Fi%C8%99ier:Unification_of_Romania_&_Bessarabia.jpg
Deșteptarea conștiinței naționale românești în rândul soldaților și ofițerilor a adus roadele cuvenite. Basarabia nu putea rămâne în urma altor gubernii. La 18 aprilie 1917 a avut loc la Odessa, adunarea celor 10 000 de ostași moldoveni. În zilele de 19-20 aprilie la Chișinău a avut loc „Congresul preoțimii basarabene”, care cerea în fruntea bisericii un mitropolit român.
La 3 aprilie 1917 s-au pus bazele Partidului Național Moldovenesc, președinte a fost numit Vasile Stroescu, iar printre membrii acestui partid s-au numărat și Paul Gore, Vladimir Herța, Pantelimon Halippa, Onisifor Ghibu. În programul său s-a subliniat necesitatea unei largi autonomii.

La 20 octombrie 1917 a avut loc la Chișinău primul Congres al tuturor moldovenilor din Rusia, care a hotărât ca Basarabia să se bucure de autonomie teritorială și politică în cadrul Rusiei. Congresul a decis constituirea de îndată a Sfatului Țării, pentru administrarea tuturor treburilor Basarabiei autonome, instituție care și-a deschis lucrările la 21 noiembrie 1917. Numărul deputaților era de 150, din care: 105 români, 15 ucraineni, 14 evrei, 7 ruși, 2 germani, 2 bulgari, 2 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean, 1 grec. Președinte a fost ales Ion Inculeț.
La 2 decembrie, Sfatul Țării a adoptat o Declarație, prin care Basarabia s-a proclamat Republică Democratică Moldovenească. Aceasta a intrat în alcătuirea Republicii Federative Democratice Rusești.
La 24 ianuarie 1918, după numeroase discuții, Sfatul Țării a proclamat independența, cu unanimitate de voturi, președinte al Republicii, fiind Ion Inculeț.
Unirea Basarabiei cu România a fost primul pas în drumul spre clipa mult așteptată de la 1 decembrie 1918. Momentul de la 27 martie realizat în Adunarea Națională a Basarabiei a fost „consfințirea cea mai evidentă a puterii de viață a neamului românesc”. A fost actul care a câștigat în fața tuturor piedicilor interne și externe și a fost dovada că nimic nu este mai presus de voința „conform necesității sale vitale”.
Unirea Basarabiei cu România a fost raza de lumină, clipa care a mângâiat conștiința românilor.
La 27 martie/ 9 aprilie s-a împlinit decizia marii majorități a populației. Astfel spus: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum mai bine de o sută șase ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România”.
Unirea s-a înfăptuit pe anumite baze democratice ce trebuiau să fie respectate de guvernul român. Supusă la vot, declarația Sfatului Țării a fost adoptată cu 86 de voturi pentru, 3 contra și 36 de abțineri.
Hotărârea Sfatului Țării a fost primită cu entuziasm de români. La 3 aprilie, Sfatul Țării l-a ales ca președinte pe Constantin Stere. Ion Inculeț și Daniel Ciugureanu au fost delegați ca miniștri fără portofoliu, în guvernul român condus de Alexandru Marghiloman.
27 martie 1918 constituie unul dintre cele mai mari și mai fericite evenimente din întreg trecutul nostru, primul pas către „ora astrală a românilor”-1 decembrie 1918.

Sursa: https://www.facebook.com/MuzeulJudeteanVaslui/posts/3105285899729792