Jurnal FM 
Vasile Niculescu, pilot militar
#Postat de Carmen Vintu on aprilie 24, 2025
Vasile Niculescu (n. 21 noiembrie 1891, Fălticeni – d. 24 aprilie 1981) a fost pilot militar în aviația armatei române, activ în perioada Primului Război Mondial, cunoscut mai ales pentru contribuția sa la Unirea Transilvaniei cu România.
Sursa foto: https://youtu.be/2FTVvBQyVaM
S-a născut la Fălticeni și a absolvit seminarul teologic în 1915, alegând ulterior o carieră militară în aviație. S-a înrolat în armată la 24 ianuarie 1915 și a urmat cursurile Școlii de Piloți din Băneasa, obținând licența de pilot cu numărul 61 la 15 august 1915. A fost avansat locotenent la 1 octombrie 1916 și repartizat, la cerere, în Escadronul F4, specializat în recunoaștere și bombardament ușor.
În perioada Războiului de Întregire, Vasile Niculescu a participat la numeroase misiuni de luptă împotriva aviației inamice. În 1918 a fost detașat în Basarabia, unde a desfășurat acțiuni împotriva trupelor bolșevice.
Este rememorat în istorie pentru zborul istoric din 23 noiembrie 1918, când, împreună cu căpitanul Victor Precup, a decolat din Bacău cu un avion Farman 40 pentru a transporta documente esențiale către Consiliul Național Român din Transilvania, aflat la Blaj. Zborul s-a desfășurat în condiții extreme, la -40°C, la o altitudine de 2.600 m, peste Carpați. Cei doi piloți au aterizat pe Câmpia Libertății din Blaj după două ore și un sfert, marcând prima legătură aeriană între România și Transilvania după Pacea de la București (1918). Avionul a devenit simbolic, fiind semnat de sute de ardeleni, iar cei doi piloți au transportat înapoi la Iași un mesaj al fraților români din Ardeal, anunțând Unirea.
După acest moment istoric, Vasile Niculescu a continuat activitatea militară. În 1919, în timpul unei misiuni de recunoaștere în Transnistria, a fost nevoit să aterizeze forțat din cauza unei defecțiuni și a fost capturat de trupele bolșevice. A fost eliberat după aproximativ o lună.
După război, a activat în cadrul Grupului 1 Aeronautic (1920–1923) și a fost avansat căpitan la 24 octombrie 1923. Ulterior a fost implicat în instruirea piloților, fiind repartizat la Comandamentul Școlii de Aeronautică și a urmat un stagiu de perfecționare în Cehoslovacia (1925). În 1926, a părăsit aviația la cerere și a fost transferat la Centrul de Recrutare din Rădăuți, apoi la Regimentul 96 Infanterie. A părăsit definitiv armata în 1937.
În viața civilă, a lucrat ca ceasornicar, trăind până la vârsta de 90 de ani. A murit pe 24 aprilie 1981, în anonimat, fiind înmormântat la Rădăuți. Astăzi, este amintit ca unul dintre eroii zborului ce a dus mesajul Unirii în inima Transilvaniei.
