Vasile Niculescu (n. 21 noiembrie 1891, Fălticeni, judeţul Suceava – d. 24 aprilie, 1981) a fost un pilot militar, din aviaţia armatei române în perioada Primului Război Mondial

S-a născut la Fălticeni la 21 noiembrie 1891. După ce a absolvit seminarul teologic în 1915, a urmat o carieră în aviație în armată. S-a înrolat în armată la 24 ianuarie 1915, a urmat cursurile la școala de piloți din Băneasa și și-a primit licența de pilot nr. 61 la 15 august 1915. La 1 octombrie 1916 a fost avansat locotenent. A fost trimis pe front la cerere, la Escadronul F4 de recunoaștere ușoară și bombardament. În timpul Războiului de Unificare Națională, el a excelat în mai multe lupte aeriene cu aviația inamică. La începutul anului 1918, el și trupele sale s-au mutat în Basarabia, unde a condus misiuni de recunoaștere și bombardament împotriva armatei bolșevice din provinciile române.

Sursa foto: captură foto după video: https://youtu.be/2FTVvBQyVaM

Pilotul Vasile Niculescu este memorabil pentru zborul său istoric din 23 noiembrie 1918, când a aterizat pe Câmpia Libertății din Blaj cu un Farman 40. Zborul a fost ordonat și efectuat întrucât Comandamentul General Român trebuia să trimită documente importante Consiliului Național al Uniunii Român pentru Unirea Transilvaniei, care avea să fie decretată peste doar câteva zile, pe 1 Decembrie 1918.

Așadar, în acea dimineață cețoasă de 10 / 23 noiembrie 1918,  locotenentul Vasile Niculescu și căpitanul Victor Precup au plecat de pe Aeroportul Bacău cu avionul Farman 40, numărul 3.240. Carlinga avionului era deschisă, așa că cei doi membri ai echipajului erau îmbrăcați gros, inclusiv fețele lor fiind acoperite pentru a suporta gerul de -40 de grade în timp ce zburau peste Munții Carpați la o altitudine de 2.600 de metri. După doar două ore şi cincisprezece minute de zbor, avionul românesc a aterizat la Blaj, Câmpia Libertăţii.

Piloții au predat României documente importante pentru operațiunea Alianței din Transilvania, iar apoi au început pregătirile pentru întoarcerea lor la Bacău. Au revenit a doua zi, 24 noiembrie. La plecare, pe lângă documentele importante ce trebuiau predate regatului, au primit de la frații lor ardeleni o piatră simbolică, ridicată în 1848 de români pe Câmpia Liberă Blaj păstrată în monument. a fost distrus de inamic. Sute de oameni și-au pus semnătura pe pânza avionului, fiind mesajul românilor din Ardeal către Guvernul de la Iaşi, anunţând Unirea care va avea loc peste doar câteva zile.

Acest zbor istoric ce a fost efectuat între Bacău şi Blaj a fost prima legătură a Transilvaniei cu România după Pacea de la Bucureşti impusă Regatului de către Puterile Centrale în primăvara anului 1918.

Întors la unitatea sa, locotenentul Vasile Niculescu va continua acţiunile de luptă. La 23 iunie 1919, având de efectuat o misiune de recunoaştere în Transnistria, aterizează forţat în spatele liniilor bolşevice, datorită unei defecţiuni la motor. Este luat prizonier de către comunişti şi va fi eliberat peste o lună.

După terminarea războiului a fost pilot în cadrul Grupului 1 Aeronautic între anii 1920–1923. La data de 24 octombrie 1923 este avansat la gradul de căpitan. La 1 octombrie 1924 este transferat la Comandamentul Şcolii de Aeronautică, iar între 1 martie – 1 septembrie 1925 a efectuat un stagiu de pregătire în aviaţia cehoslovacă.

La 26 octombrie 1926 părăseşte aviaţia la cerere şi este transferat la Centrul de recrutare Rădăuţi. Este mutat ulterior la Regimentul 96 infanterie la 1 octombrie 1930, iar la 31 octombrie 1937 demisionează din armată cu gradul de căpitan.

După părăsirea armatei, Vasile Niculescu a trăit până la vârsta de 90 ani, practicând meseria de ceasornicar.

A murit la 24 aprilie 1981, în anonimat. Maiorul (r) Vasile Niculescu este înmormântat la Rădăuţi.

Bibliografie

• Magazin istoric – nr. 12 (417), decembrie 2001, Anul XXXIV.

Sursa:  http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Vasile_Niculescu