Thoma Ionescu, medic chirurg şi anatomist român

Thoma Ionescu (n. 13 septembrie 1860, Ploiești – d. 28 martie 1926, București) a fost fondatorul școlii românești de chirurgie și anatomie topografică, și un pionier în domeniul medical românesc. Fratele omului politic Take Ionescu, a absolvit Liceul „Sf. Sava” din București și, în 1879, s-a înscris la Facultatea de Medicină din Paris, unde a lucrat ca intern și extern în spitalele pariziene. În 1887 a devenit prosector asociat și ulterior definitiv la catedra de anatomie a Facultății de Medicină din Paris.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Thoma_Ionescu#/media/Fi%C8%99ier:Thoma_Ionescu.jpg

Pentru contribuțiile sale științifice, în 1890 a fost laureat al Academiei de Chirurgie din Franța pentru lucrarea „Les hernies intraperitoneales” și a primit Medalia de argint pentru chirurgie. În 1892 a susținut teza de doctorat pe tema „L’evolution intrauterine du colon pelvien” și, timp de trei ani, a lucrat ca profesor asociat de anatomie la aceeași facultate. A colaborat la redactarea unui tratat de anatomie, contribuind cu descrieri ale structurilor anatomice din etajul abdominal, care îi poartă numele.

În 1895, la Facultatea de Medicină din București, a fost creată o catedră de anatomie topografică și chirurgie, iar Thoma Ionescu a fost numit profesor. Deși putea continua o carieră strălucită în Franța, a ales să revină în România, unde a fondat Institutul de Anatomie Topografică și Chirurgie Operatorie. Aici a format generații de medici și a dezvoltat noi tehnici operatorii, printre care trepanația, nefropexia și splenectomia. A creat, de asemenea, instrumente chirurgicale inovatoare, cum ar fi „acul Ionescu” și „depărtătorul Ionescu”.

Una dintre realizările sale remarcabile a fost dezvoltarea unei metode de rahianestezie înaltă, pe care a prezentat-o în clinici din Londra, New York, Philadelphia și Chicago, inclusiv la celebra Clinică Mayo din Minnesota, între 1909-1910.

De-a lungul carierei sale, Thoma Ionescu a publicat peste 470 de lucrări științifice, abordând subiecte precum tratamentul chirurgical al cancerului uterin, rezecția simpaticului cervical pentru angina pectorală și gastrectomia totală în cancerul de stomac. În 1916, împreună cu Victor Gomoiu, a realizat prima operație din lume pentru angina pectorală prin extirparea lanțului nervos simpatic de la gât.

Thoma Ionescu a fost membru al Academiei de Medicină din Paris, al Societății Internaționale de Chirurgie și membru de onoare al Academiei Române. A fondat Societatea Română de Chirurgie și revista „Chirurgia”.

Dincolo de activitatea sa medicală, Thoma Ionescu a fost un susținător al unității naționale românești. A aderat în 1891 la „Liga Culturală pentru Unitatea Românilor” și s-a implicat în campanii pentru reforma agrară și votul universal. În 1909, a refuzat să participe la Congresul Internațional de Medicină de la Budapesta în semn de protest împotriva condamnării Anei Vlad, un gest pe care l-a considerat un afront adus limbii și conștiinței naționale.

În timpul Primului Război Mondial, Thoma Ionescu a plecat la Iași, unde a continuat să opereze soldați răniți pe front. Între 1920 și 1921, a fost primul delegat al României la Societatea Națiunilor.

Surse: jurnaluldechirurgie.ro; srchirurgie.ro; ziarulnatiunea.ro