Current track

Title

Artist


Ştefan Ciobotăraşu (născut la Lipovăț, Vaslui), un reprezentant de excepţie al teatrului şi filmului românesc

#Postat de on martie 21, 2022

Ştefan Ciobotăraşu (adesea întâlnit şi ca Ciubotăraşu) s-a născut la 21 martie 1910, în comuna Lipovăţ, judeţul Vaslui, într-o familie de ţărani săraci, părinţii săi fiind Vasile şi Ana Ciobotăraşu.

Tatăl său s-a angajat ca frânar la calea ferata şi era mutat adesea să lucreze la staţiile de pe traseul CFR Iaşi-Bârlad, la Câmpina sau la Mărăşeşti.

www.comunismulinromania.ro

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Ciubot%C4%83ra%C8%99u#/media/Fi%C8%99ier:Stefan_Ciubotarasu.JPG

Ştefan Ciobotăraşu a parcurs clasele primare la şcoala din localitatea natală, sub îndrumarea învăţătoarei Melania Teodorescu. Însă pentru că în localul şcolii a fost improvizat, apoi, un spital de campanie şi un sediu al Crucii Roşii, elevii au învăţat în biserica din sat, cu hramul “Sfântul Gheorghe”.

În această perioadă, tânărul Ştefan este fermecat de peisajele sălbatice ale plaiurilor natale şi de vechile obiceiuri ale satului moldovenesc, după cum mărturisea viitorul mare actor, peste ani: “Mi-aduc aminte că-n pruncia mea, luna asta, decembrie, era un fel de lună a miracolelor… Uite-aşa, cam pe-acum, începeau copiii să pocnească din harapnic, să-şi facă buhaie şi altele şi să înveţe pluguşorul. Flăcăii se adunau la repetiţii, sub mâna unui staroste, care era şi „cămăraşul” (casierul) trupei şi care-şi adjudeca şi … rolul cel mai gras…”.

La vârsta de 11 ani, pleacă la Bucureşti, călătorind în cabina de frânar a tatălui său, pentru a intra ca ucenic pantofar la un atelier de cizmărie din Calea Victoriei nr. 36, al lui Gh. Ene-Filipescu.

Aici va lucra timp de trei ani, facând tot felul de comisioane si ajutând la curăţenia prăvăliei.

Însă tânărul nu era atras de această meserie şi profitând de faptul că la prăvălie îşi făcea încălţări şi lumea bună a teatrului, Ciobotăraşu primea în loc de bacşiş bilete la teatru, această artă atrăgându-l tot mai mult pe tânărul ucenic.

A fost vrăjit de spectacolele “Înşir-te mărgărite”, „O scrisoare pierdută” sau “Puterea întunericului”, în care evoluau actori în vogă la acea vreme, precum Ion Morţun, Iancu Petrescu sau Iancu Brezeanu.

În toamna anului 1924, sătul de universul mizer şi limitat în care îşi ducea viaţa, Ştefan Ciobotăraşu decide să se întoarcă acasă.

Însă părinţii se mutaseră la Vaslui, iar noua viaţă ce se contura avea să influenţeze decisiv cariera sa artistică ce a urmat.

La Vaslui va întâlni personalităţi remarcabile ale timpului său, începând cu scriitorii Jean Bart şi Mihai Negru, continuând cu Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Mihai Codreanu, sau marele muzician George Enescu şi încheind cu marii actori care veneau în turnee să joace în Vaslui.

A urmat apoi, în particular, Liceul “Mihail Kogălniceanu” din localitate, a trecut, apoi, la cursul de zi, dupa ce a dat examen pentru două clase deodată.

În anii de liceu, a debutat cu însemnari literaro-satirice în revista “Năzuinţa”, apoi a scris în foaia locală “Vasluiul”, iar împreună cu prietenul său Valer Mitru, a scos câteva numere ale revistei “Uzina cu umor”.

În anul 1929, după absolvirea liceului, se mută la Iaşi, unde se înscrie la Conservatorul de muzică şi artă dramatică, unde este remarcat de poetul Mihai Codreanu, care i-a fost profesor şi ocrotitor. Începe să facă figuraţie în diverse piese de teatru şi continuă să publice versuri în reviste din Iaşi.

În anul 1932, Ştefan Ciobotăraşu devine „ostaş la mitraliere” şi îşi dă şi bacalaureatul, la Bârlad.

În anul 1933, Ciobotăraşu va debuta pe scena naţionalului ieşean cu rolul unui ucigaş, în “Macbeth”, de Shakespeare, urmând apoi să se afle pe această scenă timp de 14 ani, perioadă în care va interpreta aproape 200 de roluri.

Primul succes remarcabil pe scenă este înregistrat cu rolul contelui Alexei Czerny din spectacolul “Ţarina” de Lengyel.

A fost admirat, pe scena naţionalului ieşean, în spectacole precum „Signor Bracolli, rolul Denis, „Cartoforii” de Gogol, rolul Servitorului, „Neamul Şoimăreştilor, dramatizare de M. Sorbul după Mihail Sadoveanu, rolul Tudor Şoimaru, „Încurcă-lume” de A. de Herz, rolul Emil Strâmbuleanu, „Meşterul Manole”, de Lucian Blaga, rolul Celui de-al VI-lea, „Omul cu mârţoaga” de G. Ciprian, rolul Proprietarului, „Otrava” de Emile Zola, rolul Poisson, „Hamlet” de Shakespeare, rolul Laert, „Napoleon printre noi”, rolul lui Mussolini, „Jolly jocker”, rolul unui Dansator, „Baba Hârca” de Matei Millo, rolurile moş Gânju şi Chiosa, sau „Datinile” de Mihail Sadoveanu, rolul Melchior.

Tot la Iaşi, la Teatrul „Ion Sava”, a jucat în spectacolele „Pecetea bestiei” de Kipling, rolul Glett, „Sistemul dr-ului Catran”, rolul Dr. Catran şi în „Ca la Iaşi, la nimenea”, revistă de Ion Sava.

În anul 1933, se va logodi cu Aurora Donose, iar un an mai târziu, cei doi se vor căsători. În anul 1940, va veni pe lume singura lor fiică, Magda.

În anul 1945, Ştefan Ciobotăraşu se va muta alături de familie la Bucureşti, unde va juca la mai multe teatre – Alhambra, Comedia, Victoriei – cu preponderenţă în roluri de comedie.

La Teatrul Alhambra a jucat în „Mary Dugan este vinovată?”, rolul Preşedintelui, la Teatrul Victoria, a fost văzut în „Tinereţea unei regine” de Sil-Vara, rolul Robert Peel, „O nuntă cu repetiţii, rolul Socrului şi în „Kontusovka Palace”, rolul Proprietarului, iar la Teatrul Ateneului din Bucureşti, a jucat rolul Cocordier în „Coloniade şi delicatese”

A realizat roluri memorabile care l-au inclus în galeria marilor personalităţi ale teatrului românesc, fiind supranumit „actorul celor 300 de roluri”. A impresionat prin naturaleţea jocului de scenă şi prin modul de abordare a fiecărui nou rol.

În anul 1954, Ciobotăraşu realiza rolul de debut în film, în „Desfăşurarea”, o ecranizare după nuvela omonimă de Marin Preda, regizor Paul Călinescu, alături de actori precum George Demetru, Toma Dimitriu, Ernest Maftei, Colea Răutu sau Vasile Tomazian.

Au urmat alte circa 35 de roluri în producţii cinematografice

Pentru realizările sale artistice deosebite, Ştefan Ciobotăraşu a primit, în anul 1964, premiul pentru interpretare masculină la Festivalul Național al Filmului de la Mamaia, pentru rolul din „Străinul”, în acelaşi an, prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Română „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”, iar în anul 1967, a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I, „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

La 27 august 1970, Ştefan Ciobotăraşu a plecat la cele veşnice, la vârsta de 60 de ani, în timp ce aştepta maşina care trebuia să-l ducă la Piteşti, unde filma pentru producţia „Aşteptarea”. Scenariul a fost scris special pentru Ștefan Ciobotărașu, iar după moartea protagonistului, se produc unele schimbări de dramaturgie și de decupaj, iar în faza finală întreaga partitură a lui Ștefan Ciobotărașu va fi dublată de Mihai Mereuță.

La împlinirea a 100 de ani de la naşterea sa, la 16 august 2010, Banca Națională a României a emis o monedă comemorativă de argint, având pe avers activitatea lui Ștefan Ciobotărașu în domeniul teatrului și filmului, iar pe revers este gravat portretul lui Ștefan Ciubotărașu, într-unul din rolurile remarcabile, din filmul „Columna”…

De asemenea, Şcoala Gimnazială din comuna natală Lipovăţ poartă numele marelui actor.

Filmografie


Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *