Current track

Title

Artist


„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 4 la 10 decembrie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

#Postat de on decembrie 9, 2023

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM.

Pentru început, vom vedea ce s-a întâmplat în 4 decembrie…În1131, a murit Omar Khayyam, poet, persan (n. 1048), cunoscut mai ales pentru catrenele sale: „Rubayyatele lui Omar Khayyam”; a fost şi un filozof, matematician şi astronom celebru care a contribuit la reforma calendarului musulman (n. 18.05.1048). În1642, a murit cardinalul Richelieu (Armand Jean du Plessis), prelat şi om politic francez; ca prim-ministru (1624-1642) în timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea a fost conducătorul de facto al Franţei. Armand-Jean I. du Plessis de Richelieu, intrat în istorie cu numele de Cardinalul Richelieu, (n. 9 septembrie 1585 în palatul Richelieu, departamentul Indre-et-Loire; d. 4 decembrie 1642 în Paris) a fost un cleric, nobil şi om politic francez.A avut titlurile de Marquis du Chillou, episcop de Luçon (1608), cardinal (1622), prim duce de Richelieu (1631) şi prim duce de Fronsac (1634), abate de Cluny, Cîteaux şi Prémontré. De asemenea numit „Eminenţa roşie”, a fost cel mai apropiat consilier al lui Ludovic al XIII-lea, ţelul său fiind schimbarea structurii statului francez într-o monarhie absolută şi slăbirea hegemoniei habsburgice în Europa.În1679, a murit filosoful englez Thomas Hobbes, iniţiatorul teoriei contractului social. Thomas Hobbes (n. 5 aprilie 1588) a fost un filozof englez, cel mai cunoscut pentru tratatul său Leviatanul (1651).A fost contemporan cu Francis Bacon şi cu René Descartes şi a scris un răspuns la Meditaţiile lui René Descartes.Hobbes este unul dintre cei mai mari sistematicieni ai raţionalismului şi un bun cunoscător al filosofiei lui Descartes. Filosofia lui Hobbes este strict nominalistă şi mecanicistă, excluzând teologia. Ea nu se preocupă decât de soarta obiectelor, naturale şi artificiale, create de om, cu alte cuvinte, acelea care pot fi „calculate” raţional. Teoria sa cea mai de succes a fost cea despre starea naturală si contractul social (dreptul natural).Prin opera sa principală, „Leviathan” (1651), Hobbes a devenit fondatorul filosofiei statale moderne. Dat fiind că în natură domneşte „războiul fiecăruia cu toţi ceilalţi”(homo homini lupus), oamenii încheie un contract social prin care transferă statului puterea şi competenţa. Legitimitate statului constă şi în datoria sa de a garanta securitatea. Hobbes porneşte de la premiza că egoismul domină natura umană (omul pentru om este lup). De aici rezultă necesitatea apariţiei statului ca o creaţie artificială. Filozofia politică a lui Hobbes se mai ocupă şi de raportul stat (suveran) – individ (cetăţean), de notiunea şi rolul dreptului natural în societate şi de distincţia dintre drept (jus) şi lege (lex).În 1799, s-a născut Giovenale Vegezzi-Ruscalla, publicist şi om politic italian; în 1830 a întreprins o călătorie de studii în Transilvania şi Banat, după care, la întoarcerea în Italia, a învăţat limba română şi a declanşat o vastă campanie de apărare a drepturilor românilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1869 (m. 1885).În 1864, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a promulgat Codul Penal, alcătuit după modelul Codului Penal francez şi al Codului Penal prusac, având la bază şi unele legi penale autohtone.În1888, a apărut la Bucureşti „Fântâna Blanduziei”, foaie literară, politică şi săptămânală sub direcţia lui Mihai Eminescu. Motto–ul revistei este versul eminescian „Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul”.În 1902, a murit Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat prinre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”) (n. 1828). În 1910, s-a născut George Togan, istoric (cercetător al valorilor istorico-culturale de pe meleagurile Târnavelor, a probat primele atestări documentare ale unor aşezări: Mediaş, Luduş, Târnăveni, Sighişoara), traducător (a reactualizat opera umanistului sas din secolul al XVI-lea Christian Schesäus), poet (antologator), editor de reviste (m. 2004).În 1933, s-a născut fizicianul Eugeniu Ivanov; rezultate ştiinţifice originale în domeniul izomerilor nucleari; contribuţii însemnate în cercetări multidisciplinare; membru corespondent al Academiei Române din 1996.În1940, se semnează, la Berlin, un acord româno-german privind „colaborarea economică” pe zece ani, prin care economia României era complet subordonată cerinţelor „noii ordini” economice europene instituite de nazişti.În1987, a murit Constantin Noica, filosof şi eseist; mentor spiritual în cadrul aşa-numitei „Şcoli de la Păltiniş”; deţinut politic între anii 1958 şi 1964; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (n. 1909). În 2000, a murit artistul plastic Horia Bernea. Horia Bernea (n. 14 septembrie 1938, Bucureşti; d. Paris) a fost un pictor român, fiul sociologului şi etnologului Ernest Bernea. El a deţinut între anii 1990-2000 funcţia de director general al Muzeului Ţăranului Român.

Ziua de marți ne va arăta ce s-a întâmplat în 5 decembrie…Aceasta este „Ziua internaţională a voluntarilor” („Ziua internaţională a voluntariatului”); marcată la iniţiativa Adunării Generale a ONU, prin Rezoluţia 40/212 din 17.XII.1985; rezoluţia recomandă mediatizarea importanţei muncii voluntare, pentru a stimula, în acest mod, tot mamulţi oameni să muncească voluntar, atât în ţara lor, cât şi în străinătate. În 1484, Papa Inocenţiu al VIII-lea emite bula papală „Summis desiderantes affectibus” împotriva magiei si vrăjitoriei, care a dat semnalul declanşării vânătorii de vrăjitori/vrăjitoare.În 1492, navigatorul genovez Cristofor Columb descoperă insula Haiti, denumită de el „La Española” (Spaniola), şi întemeiază prima colonie spaniolă în America; partea de vest a insulei revine, în 1657, Franţei, care o numeşte Saint-Domingue; partea de est devine şi ea, un secol mai târziu (1795) posesiune franceză (actuala R. Dominicană) La sosirea pe insulă, Cristofor Columb a fost mirat de asemănarea unor peisaje cu cele din Spania. De aceea, el a denumit insula La Española (Spaniola), denumire pe care a indicat-o pe prima hartă pe care a desenat-o. Această denumire a fost apoi latinizată în Hispaniola. Insula a avut de-a lungul timpului diferite denumiri, pornind de la denumirile date de populaţiile precolumbiene, pe care le-a aflat şi Cristofor Columb: Bohio,Quisqueya sau Kiskeya, (de unde numele imnului naţional al Republicii Dominicane: Quisqueyanos valientes), sau Ayiti, nume devenit denumirea ţării din partea de vest a insulei: Haiti.Fiind în mâinile spaniolilor şi ale francezilor, în mod alternativ, a fost denumită de asemenea Santo Domingo sau Saint Domingue, prin extinderea numelui capitalei fondate în 1502, în sudul insulei, actuala capitală a statului Republica Dominicană.În 1791, a murit compozitorul austriac Wolfgang Amadeus Mozart, unul dintre cei mai prodigioşi şi talentaţi creatori în domeniul muzicii clasice. În 1859, s-a născut, la Tecuci, jud. Galaţi, Nicolae Petraşcu (m.1944), prozator, critic literar şi de artă român. A condus revista „Literatură şi artă română” (1886-1910). S-a impus prin câteva studii dedicate scriitorilor români: Mihai Eminescu (1892), Vasile Alecsandri (1894), Duiliu Zamfirescu (1929), Dimitrie Bolintineanu (1932) şi altele.În 1862, s-a născut, la Bucureşti, Nicolae (Nicu) Filipescu (m.1916), om politic român. Orator de mare talent. Personalitate marcantă a Partidului Conservator (preşedinte 1915-1916). A fondat şi condus ziarul „Epoca” (1885-1916). A fost primar al Capitalei (1893-1895). De mai multe ori ministru. Are contribuţii teoretice la îmbogăţirea doctrinei conservatoare româneşti (Finanţele noastre; Pentru România Mare. Cuvântări din război. 1914-1916).În 1864, 5/17, a fost promulgată Legea asupra instrucţiunii, prima lege prin care învăţământul era organizat în mod unitar în întreaga ţară; legea stabilea anii de studiu (primar – de patru ani; secundar – de şapte ani; universitar – de trei ani), obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar pentru ambele sexe (a intrat în vigoare în septembrie 1865). În1870, a murit scriitorul francez Alexandre Dumas-tatăl,   romancier şi dramaturg romantic francez (autorul a circa 300 de lucrări). A scris romane istorice de aventuri (Cei trei muşchetari, 1844; După 20 de ani, 1845; Vicontele de Bragelonne, 1848; Contele de Monte Cristo, 1844). A publicat piese de teatru (Henric al III-lea şi curtea sa, 1829), memorii, note de călătorie (n.24.07.1802).În 1901, s-a născut Walt Disney, producător, realizator şi autor american de filme de animaţie; creator al parcurilor de distracţii „Disneyland” (California) şi „Disneyworld” (Florida). În1901, s-a născut Werner Heisenberg, fizician german, unul dintre întemeietorii mecanicii cuantice; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1932; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938. A fundamentat teoria cuantică a feromagnetismului, a electrodinamicii şi a particulelor elementare.Werner Karl Heisenberg (n. Würzburg – d. 1 februarie 1976, München) a fost un celebru fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică şi unul dintre fondatorii fizicii cuantice. Heisenberg s-a aflat mai apoi în fruntea programului pentru energie nucleară a Germaniei naziste. În1917,a încetat din viaţă, la Tokio, Japonia, Nicolae D. Xenopol (n.1858), scriitor român. Frate cu istoricul A. D. Xenopol (1847-1920), Nicolae D. Xenopol a fost ministru plenipotenţiar – cel dintâi – al României în Japonia. A scris Păsurile unui american în România, vol. I-II şi Brazi şi putregai. Moravuri provinciale, considerat unul dintre primele romane realiste din literatura română. A fost membru activ al „Junimii” din Iaşi. În 1926, 5/6, a murit pictorul francez Claude Monet (n. 1840), promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare”.În 1872 (sau 1873) Monet a pictat Impression, soleil levant (Impresie, răsărit de soare – acum în Musée Marmottan, Paris), un peisaj din Le Havre, care a fost expus la prima expoziţie impresionistă din 1874. Se spune că Louis Leroy, un critic ostil, a folosit numele de „Impresioniste” din titlul acestei picturi, comentând că picturile lui Monet erau mai degrabă „impresii” decât lucrări de artă terminate. La a treia expoziţie, din 1876, pictorii pe care noi îi grupăm cu termenul de impresionişti  (Pissarro, Monet, Sisley, Degas, Renoir, Cézanne şi Berthe Morisot), foloseau deja termenul acesta pentru a se descrie.În 1933, în SUA se încheie prohibiţia. Decretată la 16 ian. 1920, prin aplicarea celui de–al 18–lea Amendament al Constituţiei SUA, care condamnă producerea, transportul sau comercializarea alcoolului, prohibiţia nu a determinat, aşa cum se dorise, o îmbunătăţire a vieţii sociale şi economice, fiind marcată de corupţie, crime şi ilegalităţi. În 1945, cinci bombardiere Avenger americane au dispărut în Triunghiul Bermudelor.Triunghiul Bermudelor („The Bermuda Triangle”), cunoscut şi sub numele de „Triunghiul Diavolului”, este o zonă aproximativ triunghiulară ca formă, cu cele trei colţuri localizate de Insulele Bermude, Porto Rico şi Fort Lauderdale, Florida în Oceanul Atlantic. Suprafaţa cuprinsă este de circa 1.2 milioane km². Există unele speculaţii cum că în această regiune se întâmplă foarte des fenomene paranormale, cum ar fi: dispariţii ale unui număr mare de nave şi aeronave, activităţi paranormale în care legile fizicii sunt date peste cap, puse inclusiv pe seama fiinţelor extraterestre.În 1974, a murit Zaharia Stancu, poet, prozator şi ziarist; membru al Academiei Române, distins cu Premiul Herder în anul 1971. În 1975, a murit Constantin (Dinu) Pillat, fiul marelui poet Ion Pillat; a fost detinut politic între anii 1959–1964 si a fost implicat, alaturi de alti intelectuali români în ceea ce istoria comunismului din România a consemnat drept „procesul Noica–Pillat”, ultimul mare proces politic din timpul regimului lui Gh. Gheorghiu Dej (studii de literatură „Dostoievski în conştiinţa literară românească”, „ Romanul de senzatie în literatura româna din a doua jumatate a secolului al XIX–lea”). Dicţionarul cronologic-Literatura română dă ca dată a naşterii 20.XI.1921. În1994, a intrat oficial în vigoare Tratatul START I privind reducerea arsenalelor strategice, semnat la 31.07.1991, la Moscova, de URSS şi SUA. Tratatul a fost ratificat de cele patru state nucleare formate după dezmembrarea URSS (Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan).În 2001, a avut loc ceremonia de inaugurare a noului edificiu al Bibliotecii Academiei Române, cu o suprafaţă de aproximativ 16.000 mp. În 2008, a murit Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (n. 1957).În 2008, a murit Constantin Ticu Dumitrescu, luptător anticomunist şi promotor al deconspirării Securităţii; preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România şi preşedintele Uniunii Internaţionale a Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Comunismului (n. 1928).

Urmează ziua de miercuri, cea în care vedem ce s-a întâmplat în 6 decembrie…Este ziua Sf. Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, dar și sărbătoarea populară Moş Nicolae (Sânnicoară); acesta este o divinitate din categoria Sfinţilor Moşi, care a preluat numele şi data de celebrare ale Sf. Nicolae; conform tradiţiei, Moşul aduce cadouri copiilor cuminţi în noaptea de 5 spre 6 decembrie, dar îi pedepseşte pe cei care sunt neascultători, neaducându-le daruri. În 1768, a fost publicată prima ediţie a „Encyclopaedia Britannica”. În1778, s-a născut Joseph Louis Gay-Lussac, fizician şi chimist francez; a formulat legea dilataţiei termice a gazelor perfecte (1802) şi legea volumelor constante pentru reacţiile ce decurg în fază gazoasă (care-i poartă numele); a descoperit acizii iodhidric şi cloric (m.9.V.1850). În 1835, s-a născut medicul Nicolae Kalinderu; a iniţiat, împreună cu Victor Babeş, studii morfopatologice, bacteriologice şi clinice asupra leprei; a înfiinţat primele laboratoare permanente de investigaţii clinice din România; colaborator apropiat al lui Victor Babeş şi al lui Gheorghe Marinescu, cu care a editat o serie de reviste medicale; cunoscut colecţionar de artă; membru corespondent al Academiei Române; frate cu juristul Ioan Kalinderu (m. 1902). În1852, s-a născut Roman Ciorogariu, episcop de Oradea (din 1920), primul episcop ortodox din acest oraş; s-a implicat în lupta pentru realizarea statului naţional unitar român şi a depus eforturi pentru înemeierea unor instituţii şi publicaţii religioase în vestul ţării (Institutul Teologic din Arad, Academia Teologică din Oradea, revista „Biserica şi şcoala” ş.a.); membru de onoare al Academiei Române din 1921 (m. 21.I.1936). În1864, s-a născut Nicodim Munteanu (prenumele la naştere: Nicolae), al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948)(m. 1948).În1877, inventatorul american Thomas Alva Edison a realizat prima înregistrare sonoră recitând „Mary had a Little Lamb”, la West Orange, New Jersey. În1892, a murit Werner von Siemens, inginer şi industriaş german, inventatorul locomotivei electrice (1879), fondatorul renumitei companii care îi poartă numele (n. 1816). Werner von Siemens (1816-1892), a fost inginer, inventator şi industriaş german. Fondează în anul 1847 împreună cu un alt industriaş, Halske, Societatea Siemens-Halske cu obiect de activitate instalarea liniilor telegrafice. Are mari contribuţii în domeniul maşinilor şi acţionărilor electrice cum ar fi: indusul în dublu T care a crescut randamentul generatoarelor şi motoarelor electrice (1856), primul alternator electric (1878), principiul autoexcitaţiei generatoarelor de curent continuu (1867), principiul reversibilităţii maşinilor electrice (1867). A construit primul tramvai cu alimentare electrică prin cele două şine (1870), prima locomotivă electrică(1879), şi primul război de ţesut cu acţionare electrică (1879).Siemens este cel care propune watt-ul ca unitate de putere (1882). De asemenea, el este cel care dă denumirea de electrotehnică pentru electricitatea tehnică.Alte invenţii de importanţă majoră în electrotehnică şi nu numai: aparat telegrafic indicator cu întrerupere automată (1846); folosirea gutapercii ca material izolant (1847), folosită ulterior la fabricarea primelor cabluri submarine de telegrafie; semnalizatorul electric de incendiu (1848); cuptorul cu arc electric pentru oţelării (1878); pirometrul cu rezistenţă pentru masurarea temperaturilor înalte (1880); ascensorul cu acţionare electrică (1880); fotometrul cu seleniu (1887).De asemenea, şi-a adus contribuţii importante privind legislaţia germană a brevetelor de invenţie.În1893, s-a născut, la Iaşi, Dan A. Bădărău (m.1968), filozof român. Membru corespondent al Academiei Române. Doctor în filosofie de la Sorbona (1925), el a funcţionat, între 1926-1948, ca profesor la Facultatea de Litere şi Filosofie de pe lângă Universitatea din Iaşi. Cugetător de formaţie raţională, el a abordat şi probleme de logică şi istoria filosofiei. A colaborat permanent la ziarul ieşean „Opinia”, unde a fost un timp şi director. Împreună cu prof. Ioan Caproşu, a publicat volumul Iaşii vechilor zidiri.În 1894, s-a născut Henri Catargi, pictor român (d. 19.07.1976).Cunoscut pentru peisajele si naturile statice în care cromatica joacă un rol esenţial în compoziţie, pictorul Henri Catargi s-a născut la 6 decembrie 1894 în Bucureşti şi avea să devină un nume de referinţă în lumea artistică românească din prima jumătate a secolului XX. Trăind la Paris în adolescenţă, unde a urmat cursurile de liceu, s-a înscris la Facultatea de Drept de la Sorbona, la insistenţele tatălui său. Împlinindu-şi datoria faţă de acesta, viitorul pictor s-a dăruit apoi pasiunii sale pentru artă.Revenit în ţară la scurt timp după absolvire, a frecventat la început Academia Liberă de Pictură, unde s-a bucurat de îndrumarea pictorilor Gheorghe Petraşcu şi Jean Al. Steriadi. La începutul anilor ’20, se întoarce la Paris, însă de data aceasta pentru a continua studiul picturii. Intră la Academia Julian şi lucrează în atelierele pictorilor André Lothe şi Marcel Gromaire.În capitala franceză îl cunoaşte pe Theodor Pallady, cu care va deveni prieten şi care îi va influenţa stilul. Pleacă în călătorii lungi prin Europa, pictând lucrări precum „Peisaj mediteranean”, „Peisaj dobrogean (Balcic)”, „Peisaj la malul mării” şi  multiple naturi statice („Natură statică în faţa ferestrei”, „Natură statică cu pipă”, seria „Compoziţii”). Un loc semnificativ în opera sa îl ocupă, de asemenea, portretele feminine, dintre care amintim „Tătăroaică”, „Cariatida”, „Femeie şezând pe fond albastru” sau „Femeie pe balansoar”.Prima expoziţie personală a pictorului a avut loc la Paris, în 1922, după care artistul a început să îşi câştige faima atât în Europa, cât şi la noi în ţară, expunând la Bucureşti, dar şi în Moscova, Belgrad, Praga, Berlin, New Delhi, Cairo, Londra şi Tokyo.Interesat în principal de culoare, Catargi a pictat, de asemenea, în a doua parte a carierei sale, desene şi schiţe în cerneală, acuarelă şi creion, o parte dintre schiţe aflându-se la Muzeul Memorial Henri Catargi din Scăeşti sau în custodia Muzeului de Artă Craiova. Artistul s-a stins din viaţă în 1976, la Bucureşti. În1906, s-a născut Nicolae I. Herescu, poet, traducător (din clasicii antici) şi eseist. N. I. Herescu (d. 19 august 1961), latinist, poet, prozator, eseist, traducător, fondator şi director al Institutului Român de Studii Latine din Bucureşti (1937–1945), preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români, director al Fundaţiilor Culturale Regale Carol I din 1940. Din anul 1944 s–a aflat în exil, în Portugalia, apoi în Franţa, unde a fost animatorul mişcării literare din exilul românesc şi a funcţionat ca profesor universitar de latină, primind recunoaşterea unor latinişti de valoare internaţională (a coordonat vol. „Ovidiana” – Paris, 1958 – editat cu ocazia aniversării a 2000 de ani de la naşterea poetului latin Ovidiu).În 1912, a murit arhitectul Ion Mincu, întemeietor al şcolii naţionale de arhitectură; a valorificat elemente de construcţie şi decoraţie ale arhitecturii feudale şi populare româneşti; printre lucrările sale se numără Casa Lahovari (azi Spitalul dr. I. Cantacuzino), Casa Vernescu, Şcoala Centrală, toate din Bucureşti (n. 1852).În1939, a fost inaugurat sediul Şcolii Superioare de Război (azi Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”), dupa 50 de ani de activitate a instituţiei; în 1957, în faţa sediului Academiei Militare, a fost dezvelit „Monumentul Eroilor Patriei”, opera colectivă a sculptorilor M. Butunoiu, Zoe Baicoianu, T.N. Ionescu, I. Damaceanu.În1944, depune juramântul ultimul guvern dinainte de 1989 în care erau reprezentate partidele burgheze (6 decembrie 1944-5 martie 1945). Premier era Nicolae Rădescu, PNŢ şi PNL deţineau 7 ministere, iar FND, 8 ministere.În 1965, s-au încheiat lucrările la prima magistrală feroviară electrificată din România, Braşov-Predeal.În1991, a murit prozatorul Vladimir Colin. Vladimir Colin (pe numele real Jean Colin; n. 1 mai 1921, Bucureşti, d. Bucureşti) este considerat a fi cel mai important scriitor român de literatură ştiinţifico-fantastică. Operele lui imaginare formează o impresionantă colecţie europeană şi sunt cunoscute pe mai multe continente.A debutat cu un volum de Basme, în 1953, care a obţinut Premiul de Stat. Au urmat apoi volumele de literatură ştiinţifico-fantastică Pentagrama, 1967, Un peşte invizibil şi douăzeci de povestiri fantastice, 1970, Imposibila oază, 1984. A excelat în genul science fantasy şi a obţinut trei premii Eurocon, o performanţă de neegalat pentru un autor din România. Printre operele din acest gen se numără şi volumele de povestiri Viitorul al doilea, Dinţii lui Cronos sau mini-romanul Babel.A scris romane fantastice, romane ştiinţifico-fantastice (aşa cum ar fi A zecea lume şi Babel), basme, volume de povestiri ştiinţifico-fantastice şi o carte de fantezie istorică, Legendele ţării lui Vam. Aceasta a devenit cartea sa cea mai cunoscută, fiind editată şi tipărită în Spania şi Franţa în volume de benzi desenate avându-l ca desenator pe cunoscutul artist sârb Igor Kordey. Editura Nemira i-a republicat cărţile într-o serie de autor Vladimir Colin, aducându-i un omagiu postum. A scris foarte multe basme moderne sau literatură de popularizare pentru copii. În1996,a murit Marin Sorescu, poet, dramaturg şi eseist; membru al Academiei Române (n. 1936). Dicţionarul Membrii Academiei Române dă ca dată a morţii 8.XII.1996; de asemenea, deşi în acte data naşterii este 19 februarie, soţia poetului spune că aceasta ar fi, de fapt, 29.II.1936.Sorescu a fost poet, dramaturg, prozator, eseist şi traducător. Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de ţări, totalizând peste 60 de cărţi apărute în străinătate. S-a făcut remarcat şi prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate. Fără a se înscrie într-un partid politic după Revoluţia română din 1989, a ocupat funcţia de Ministru al Culturii în cadrul cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 nov. 1993 – 5 mai 1995).Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de parodii „Singur printre poeţi”. Până la moartea sa în 1996 mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei româneşti contemporane. În 1966 primeşte Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Poeme”, reuşind să repete această performanţă de încă 5 ori pe parcursul carierei. Printre volumele cele mai cunoscute se numără „Tuşiţi” (1970), „Suflete, bun la toate” (1972), precum şi ciclul de 4 volume intitulat „La lilieci” (1975, 1977, 1980, 1988), un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume. Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic şi degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici („Unde fugim de acasă?” – 1967, „Cirip-ciorap” – 1993). La moartea lui au rămas în manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal şi roman.Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic în trilogia „Setea Muntelui de sare”, care cuprinde piesele Iona, Paracliserul şi Matca. Uneori autorul abordează fie teatrul contemporan în Există nervi sau teatrul istoric în A treia ţeapă, sau scrie o serie de comedii cum ar fi Răceala sau Vărul Shakespeare, al căror mobil este chiar ironia muşcătoare, împrumutată din lirica soresciană.Deşi rămasă în umbra capodoperelor lirice şi dramatice, proza soresciană este una dintre cele mai viguroase din literatura română. Viziunea vizuinii şi, mai ales, Trei dinţi din faţă sunt două din romanele sale cele mai reprezentative. În 1999, Preşedintele României, la acea dată Emil Constantinescu, a promulgat Legea privind dosarele Securităţii. În 2005, a fost semnat, la Bucureşti, acordul privind instalarea unor baze americane militare pe teritoriul României; este primul acord de acest gen semnat de Washington cu un fost stat comunist din Europa de Est.

Săptămâna 4 la 10 decembrie...

Săptămâna 4 la 10 decembrie…

Ziua de joi ne spune ce s-a întâmplat în 7 decembrie…Aceasta este „Ziua internaţională a aviaţiei civile”, proclamată în anul 1992 de Adunarea Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (OACI), agenţie specializată a ONU; a fost marcată prima dată la 7.XII.1994, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la semnarea Convenţiei de la Chicago, la 7.XII.1944, care a stat la baza creării, în 1947, a OACI/ în același timp, în SUA, este „Ziua Pearl Harbour”, proclamată de fostul preşedinte Bill Clinton (la 6.XII.1996) drept Zi naţională în onoarea americanilor ucişi în atacul-surpriză al Japoniei de la Pearl Harbour (7.XII.1941), atac care a determinat intrarea SUA în cel de-al doilea război mondial. În 43 î.Hr., a murit Cicero, omul politic, filozof, scriitor şi mare orator roman.  Marcus Tullius Cicero (n. 106 î.Hr., d. 43 î.Hr.) a jucat un rol important în perioada de sfârşit a Republicii romane. Activitatea sa literară şi politico-socială s-a concretizat în domenii atât de numeroase, încât Cicero poate fi calificat drept un om universal, homo universalis. El a fost autorul roman care a exercitat cea mai profundă influenţă asupra literaturii latine şi s-a manifestat ca unul dintre cei mai prolifici scriitori. În1640, a luat fiinţă Biblioteca Academiei Vasiliene, de pe lângă Biserica „Trei Ierarhi” din Iaşi, fondată de domnitorul Vasile Lupu. Este precursoarea actualei Biblioteci Centrale Universitare „Mihai Eminescu”. În anul 1860, când Academia Mihăileană se transformă în Universitatea Mihăileană, vechea bibliotecă, numită acum Biblioteca Centrală, se transformă ea însăşi în una din marile biblioteci naţionale. Din 1860 şi până în 1914 s-a numit Biblioteca Centrală, iar din 1949 Biblioteca Centrală Universitară, care, din 1958, primeşte numele de „Mihai Eminescu”. Biblioteca a funcţionat la şcoala de la „Trei Ierarhi”, apoi a fost mutată, odată cu Universitatea Mihăileană, în sediul acesteia, în clădirea actualei Universităţi de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa”. Aflată la parterul clădirii, l-a avut ca bibliotecar, în perioada 30 august 1874 – 1 iulie 1875, pe Mihai Eminescu. Mutată, împreună cu Universitatea Mihăileană, în sediul din Copou, la 1 septembrie 1945 este stabilită în edificiul Fundaţiei „Ferdinand I”, din strada Păcurari, nr. 4, unde se află şi în prezent. În1861, s-a născut generalul francez Henri Mathias Berthelot; ca şef al misiunii militare franceze în România, a contribuit la reorganizarea armatei române în primăvara anului 1917; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1931).Cu ocazia unirii de la 1 Decembrie 1918, Generalul Henri Mathias Berthelot a spus următoarele cuvinte: „Sângele eroilor căzuţi în luptele Marelui Război să fie pentru tine, o, frumoasă Românie, sămânţa de noi virtuţi, în aşa fel încât copiii tăi să fie mereu demni de părinţii lor şi gata să-ţi apere pământul sacru, atât de des invadat, dar în cele din urmă întregit prin efortul ultimelor generaţii”.După terminarea războiului şi încheierea păcii, Parlamentul României l-a decorat pe generalul H. M. Berthelot, ca recunoaştere a meritelor sale deosebite, l-a declarat cetăţean de onoare al României, i-a dăruit un lot de teren şi o locuinţă, iar în 1926 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Prin testament, generalul Berthelot a lăsat întreaga sa avere din România Academiei Române.În1868, 7/19, Parlamentul maghiar promulgă Legea votată de Dieta din Cluj (în decembrie 1865) privind încorporarea Transilvaniei în Ungaria, ceea ce ducea la dizolvarea Guvernului provizoriu cu sediul la Cluj şi la extinderea legilor Ungariei şi asupra Transilvaniei.În1881, a fost întemeiată „Societatea Politehnică din România”; primul preşedinte a fost Dimitrie Frunză.În1884, s-a născut dr. Petru Groza, jurist şi om politic; preşedinte al organizaţiei „Frontul Plugarilor” (1933-1953); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (nov. 1944 – feb. 1945); sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui ca prim-ministru; acesta formează, la 6 martie 1945, un nou guvern, ministerele-cheie fiind deţinute de comunişti; preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale – şeful statului (1952-1958) (m. 1958). În1941, al doilea război mondial, are loc atacul masiv al aviaţiei japoneze asupra flotei SUA de la Pearl Harbor.Pearl Harbor este un golf de pe insula Oahu, Hawaii, Statele Unite ale Americii. Cea mai mare parte a portului şi a terenurilor din vecinătate formează o bază navală a Statelor Unite, unde este staţionată Flota Pacificului a Marinei Americane (U.S. Pacific Fleet). Atacul Japoniei asupra bazei de la Pearl Harbor la 7 decembrie 1941 a determinat intrarea Statelor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial. Atacul conceput de amiralul Yamamoto a fost inspirat de atacul englez asupra navelor italiene din portul Taranto. În1965, Adunarea Generala a ONU adoptă, în unanimitate „Declaraţia cu privire la promovarea în rândurile tineretului a idealurilor de pace, respect reciproc şi întelegere între popoare”, inţiată de România.În1972, România a aderat la Acordul privind Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi la Acordul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), instituţii specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite. În1987, Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov semnează, în cadrul întâlnirii la nivel înalt de la Washington, Tratatul de eliminare a rachetelor nucleare cu raza medie de acţiune. Popularitatea atât de mare a liderului sovietic contribuie la declanşarea fenomenului cunoscut sub numele de „Gorbimania” (7–10.12.1987). În 2001, Consiliul Miniştrilor de Justiţie şi de Interne ai Uniunii Europene decid ridicarea vizelor pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în spaţiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002.

Ziua de vineri ne zice ce s-a întâmplat în 8 decembrie…Aceasta este „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995, ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului; la 8.XII.1991 a avut loc referendumul naţional prin care a fost aprobată Constituţia post-comunistă a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21.XI.1991 (Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003). În1832, 8/20, apare (neregulat, 1-3 numere pe săptămână), la Bucureşti, primul periodic românesc oficial, „Buletin, Gazeta administrativă” (actualul Monitor Oficial al României), sub conducerea lui Ion Heliade-Rădulescu; Buletinul va apărea până la 26.I./7.II.1859, cu unele modificări de titlu, când va fi înlocuit de „Monitorul Oficial al Ţării Româneşti”. În1864, a murit George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; considerat creatorul logicii matematice moderne. George Boole (n. 2 noiembrie 1815) a fost matematician, logician şi filozof britanic. A fost creatorul logicii matematice moderne, al algebrei booleene, care, mai târziu, va sta la baza informaticii şi a realizării computerului.Biblioteca instituţiei University College Cork îi poartă numele. Există şi un crater lunar care este numit Boole.În1876, s-a născut istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii, şi a condus prima publicaţie românească de numismatică, „Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1958).În1893, a murit generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului de independenţă/1877-1878. Alexandru Cernat (n. 28 ianuarie 1834, com. Vârlezi, judeţul Galaţi; d. Nice, Franţa) a fost un politician şi general român.În1921, a avut loc inaugurarea Operei Române din Bucureşti cu spectacolul „Lohengrin”, de Richard Wagner, traducerea lui Şt.O.Iosif, dirijor George Enescu, în regia lui Adalbert Markowsky. Sediul de atunci al operei era vechea clădire a Teatrului Liric, de lângă parcul Cişmigiu; noul local al Operei a fost ridicat în 1953.În 1927, a murit Paul Gore, istoric şi publicist din R. Moldova; contribuţii la studiul istoriei românilor basarabeni; a susţinut mişcarea de eliberare a Basarabiei şi de unire a acesteia cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1875). În1933, s-a născut Alecu Croitoru, regizor de film şi scenarist; membru al Academiei Tiberina din Roma. Unul dintre ultimele sale filme „Viaţă dăruindu–le” (1944), a obţinut Premiul Special al Juriului la Festivalul „Ezercitti e popoli”, Roma (comuna Bogza, Vrancea). În1955, a avut loc crearea drapelului european, care cuprinde 12 steluţe galbene dispuse în cerc pe un fond albastru; numărul steluţelor este invariabil, 12 fiind simbolul perfecţiunii, iar dispunerea lor simbolizând uniunea popoarelor europene; această emblemă a fost adoptată de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei, la propunerea Adunării Parlamentare; începând din mai 1986, drapelul Consiliului Europei, este, totodată, şi emblema oficială a Uniunii Europene. În1957, s-a născut Ştefan Hruşcă, solist vocal, instrumentist, compozitor de muzică folk-pop. Ştefan Hruşcă (n. Ieud, Maramureş) este un interpret român din Maramureş de muzică folk, cunoscut publicului din România mai ales prin colindele pe care le interpretează. A debutat ca artist în anul 1981 cu Cenaclul Flacăra, până în 1984 a susţinut peste 1000 de spectacole împreună cu cenaclul. Începând cu anul 1991 s-a stabilit în Toronto, Canada. În1981, a murit tenorul Ion Dacian (pe numele său real Ion Pulcă); în 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000 printr-o Hotărâre de Guvern, numele a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti. În februarie 2011, Şcoala Generală din localitatea natală (comuna Saschiz, jud. Mureş) a primit numele său, devenind Gimnaziul de Stat „Ion Dacian” (n. 1911).În1991, a fost aprobată prin referendum naţional noua Constituţie a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991; elaborarea, dezbaterea şi adoptarea Constituţiei au durat un an şi jumătate. În 2007, a murit Ioan Fiscuteanu, actor al Teatrului Naţional din Târgu – Mureş.Ioan Fiscuteanu (n. 19 noiembrie 1937, satul Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud-d. Târgu Mureş) a fost un actor român de teatru şi film, cunoscut pentru rolul său în pelicula Moartea domnului Lăzărescu (2005), în regia lui Cristi Puiu. Ioan Fiscuteanu s-a născut la data de 19 noiembrie 1937, în localitatea Sânmihaiu de Câmpie (judeţul Bistriţa-Năsăud). A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti în anul 1962. Fiscuteanu a fost actor al Teatrului Naţional din Târgu-Mureş, unde a jucat în peste 60 de roluri.Rolul său cel mai de succes a fost cel al lui Dante Remus Lăzărescu în filmul lui Cristi Puiu Moartea domnului Lăzărescu, pentru care a câştigat Lebăda de Aur pentru cel mai bun actor la Festivalul de film de la Copenhaga.

Săptămâna 4 la 10 decembrie...

Săptămâna 4 la 10 decembrie…

Următoarea zi ne spune ce s-a întâmplat în 9 decembrie…Aceasta este „Ziua internaţională împotriva corupţiei”, instituită de ONU şi marcată pentru prima dată în anul 2004; în perioada 9-11.XII.2003 a avut loc, în oraşul mexican Merida, Conferinţa ONU consacrată luptei împotriva corupţiei, în cadrul căreia participanţii au adoptat primul document referitor la combaterea acestui flagel – Convenţia ONU împotriva Corupţiei; România a semnat Convenţia la 9.XII.2003 şi a ratificat-o la 2.XI.2004. Totodată, această zi este „Ziua naţională a artei fotografice”; prin Decretul 1774 din 9.XII.1864, emis de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), fotografia a fost recunoscută ca artă şi, totodată, a fost atestată oficial, pentru prima oară, fotografia românească.În  1671, are loc răscoala împotriva domnitorului Gheorghe Duca, condusă de boierii Mihalcea Hâncu şi Apostol Durac, cauzată de fiscalitatea excesivă. Răsculaţii îl alungă pe Gheorghe Duca din ţară, însă reîntors cu ajutor turco–tătar, acesta reprimă răscoala. În1843, apar primele felicitări de Crăciun. Acestea sunt create în Anglia de către John Calcott Horsley şi prezentau o familie la masă și cuvintele „Crăciun Fericit şi un An Nou fericit pentru tine”.În 1865, are loc protestul deputaţilor români din Dieta Transilvaniei contra „uniunii” Transilvaniei cu Ungaria: La 24.XI/6.XII.1865, în cadrul Dietei Transilvaniei (ale cărei lucrări au început la 8/20.XI.1865, la Cluj) s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an); autonomia principatului era, astfel, desfiinţată, urmând ca interesele acestui teritoriu locuit de români să fie discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta.În1878, s-a născut Emil Haţieganu, jurist şi om politic; membru marcant al PNŢ; membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei; de mai multe ori ministru; arestat şi deţinut la Budapesta şi Györ (1944-1945); deţinut politic (1948-1951); membru de onoare al Academiei Române (m. 1959).A fost fondator şi director între 23 august 1920 şi 27 septembrie 1923, al revistei Glasul libertăţii care a apărut la Cluj cu subtitlul Foaie pentru popor, organ al Partidului Naţional Român.În1879, 9/21, s-a născut (în Georgia) dictatorul Iosif Vissarionovici Stalin (Iosif V. Djugaşvili), secretar general al PCUS (1922-1953) şi conducător al statului sovietic în perioada 1941-1953; după moartea lui Lenin (1924) a început să-şi consolideze puterea, pe plan intern, prin eliminarea adversarilor politici (Troţki, Zinoviev, Buharin) printr-un lung şir de procese trucate; de asemenea, pentru a elimina orice formă de rezistenţă şi opoziţie, cu ajutorul poliţiei politice secrete, a recurs la o epurare de proporţii: de la mijlocul anilor ’30 ai secolului XX şi până în 1953 au murit între 8 şi 10 milioane de oameni, executaţi sau deportaţi în lagărele de muncă forţată din Siberia; pe plan extern, profitând (în contextul celui de-al Doilea Război Mondial) de prezenţa armatelor sovietice pe teritoriul mai multor state din estul Europei, Stalin a impus regimuri comuniste în aceste ţări, provocând un nou tip de conflict cu marile puteri, „războiul rece”; politica sa a fost puternic criticată de succesorul său, Nikita Hruşciov (m. 1953).În1894, 9/21, pe străzile Bucureştiului îşi face apariţia primul tramvai electric (purtând numărul 14), pe traseul Cotroceni-Obor.În 1916, are loc, în Sala Teatrului Naţional din Iaşi, deschiderea Parlamentului. Regele Ferdinand I a citit mesajul tronului care conţinea hotărârea de a lupta până la capăt, nevoia solidarităţii naţionale dar şi promisiunea unor reforme esenţiale în viitor. În 1916, Primul război mondial: Bătălia de la Caşin – Germanii sunt opriţi pe linia strategică de fortificaţii Focşani–Nămoloasa trecând prin Valea Caşinului şi Valea Putnei.În1934, Dinu Lipatti primeşte Premiul de compoziţie „George Enescu” pentru suita simfonică „Şătrarii”.În 1948, Adunarea Generală a ONU adoptă Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea genocidului, intrată în vigoare la 12.01.1951. România a aderat la Convenţie la 03.11.1950.În 1963, a murit Teofil T. Vescan, fizician şi pedagog român. Teofil T. Vescan (n. 11 iulie 1913, Bratislava – d. Iaşi) a fost un fizician şi pedagog român. A fost un militant antifascist, între 1941-1942 fiind închis în lagărul de muncă forţată de la Breţcu. Principala sa preocupare în domeniul fizicii a fost teoria relativităţii, aspect abordat şi în lucrarea de doctorat. A creat la Iaşi o şcoală de cercetare în fizica relativistă obţinând câteva rezultate importante: formularea hidrodinamicii relativiste în schema penta-dimensională Klein-Kaluza, a studiat problema relativistă a două corpuri de masă variabilă, a elaborat o metodă nouă de obţinere a metricii Schwarzschild folosind transformări infinitezimale, a formulat în termeni relativişti efectul Pinch.În1966, intră în funcţiune Hidrocentrala Vidraru de pe râul Argeş; la momentul inaugurării, barajul Vidraru, fabricat din beton în dublu arc era al 5-lea în Europa şi al 9-lea în lume, cu cei peste 166 metri înălţime, 25 metri grosime la bază şi 6 metri grosime la coronament. În 1967, Marea Adunare Naţională alege în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat pe Nicolae Ceauşescu (în locul lui Chivu Stoica); Ceauşescu deţinea şi funcţia de secretar general al partidului; se încălca, astfel, articolul 13 din Statutul PCR (adoptat la Congresul al IX-lea), care interzicea cumulul de funcţii (din 28.III.1974, când MAN va aproba instituirea funcţei de preşedinte al republicii, Nicolae Ceauşescu va deţine trei funcţii). În1972, România aderă la Fondul Monetar Internaţional şi la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, instituţii specializate ale ONU. În1991, a început să transmită SOTI, primul post de televiziune independent din România.În1991, 9-10, la Consiliul European de la Maastricht a fost decisă crearea Uniunii Europene în baza Comunităţii Europene. La data de 7 februarie 1992, miniştrii de externe şi miniştrii de finanţe au semnat „Tratatul de la Maastricht” (intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993). Tratatul prevede formarea Uniunii Europene cu piaţă internă, politici comune, uniune economică şi monetară, politică externă şi de securitate comună, cooperare în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. La data de 13 decembrie 2007, a fost semnat noul tratat al Uniunii Europene – „Tratatul de la Lisabona” care, conform prevederilor sale, trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie 2009. Noul Tratat are drept scop consolidarea capacităţii de funcţionare a UE prin sporirea eficienţei instituţiilor comunitare. De asemenea, Tratatul prevede ameliorarea caracterului democratic al UE prin extinderea competenţelor Parlamentului European şi introducerea Cărţii Drepturilor Fundamentale în sistemul juridic comunitar. Pînă în prezent nu au fost definitivate procedurile naţionale de aplicare a Tratatului de Republica Cehă, Polonia şi Germania, iar Irlanda este unica ţară care încă nu a ratificat Tratatul de la Lisabona. În 1999, a fost adoptată, la New York, Convenţia internaţională privind reprimarea finanţării terorismului (România a ratificat această Convenţie prin Legea 623/26.XI.2002).În 2011, a murit Mihai Botez, primul campion naţional absolut la gimnastică (1948), părintele judo-ului din România şi primul antrenor român de arte marţiale; campion mondial la judo veterani, la 86 de ani (2008); avea două centuri negre, 8 Dan în judo şi 8 Dan în jiu-jitsu (n. 1922)

Ultima zi din săptămână ne spune câte ceva din evenimentele ce s-au întâmplat în 10 decembrie…La această dată are loc ceremonia anuală de înmânare a Premiilor Nobel; are loc, începând din anul 1901, în ziua comemorării morţii lui Alfred Nobel (10.XII.1896), chimist şi industriaş suedez, cel care a instituit acest premiu printr-un testament din 27.XI.1895; festivităţile se organizează la Stockholm (Suedia) şi la Oslo (Norvegia); cele cinci discipline alese de Nobel au rămas neschimbate, ca şi instituţiile pe care acesta le-a ales pentru a le atribui (Academia Regală de Ştiinţe a Suediei – pentru fizică şi chimie; Academia Suedeză de Litere – pentru literatură; Institutul Karolinska din Stockholm – pentru fiziologie şi medicină; Parlamentul norvegian – pentru pace sau fraternitate între popoare); Premiul pentru pace este singura recompensă decernată la Oslo, deoarece Nobel a dorit să asocieze la testamentul său Norvegia, care era legată de Suedia înainte de a deveni independentă, în 1905; din 1969 se atribuie şi un premiu pentru ştiinţe economice, instituit de Banca Regală a Suediei, în memoria lui Alfred Nobel.Anual, pe data de 10 decembrie, ziua în care a murit Alfred Nobel, în 1896, regele Suediei, respectând testamentul acestuia, înmânează Premiile Nobel (fizică, chimie, medicină, literatură şi ştiinţe economice) atribuite în luna octombrie. În1845, a fost patentată prima anvelopă pneumatică, creată de inginerul britanic Robert Thompson. În 1856, s-a născut Constantin Hârjeu, general, inginer; lucrări de istorie şi teorie militară; ministru de război (1912-1913); membru corespondent al Academiei Române din 1909.În 1857, a încetat din viaţă, la Iaşi, Vasile Pogor (n.1792), scriitor, tatăl junimistului Vasile Pogor (1834-1906). A îndeplinit diferite slujbe administrative la Iaşi: serdar, comis, apoi mare spătar, mare agă, postelnic şi, în sfârşit, vornic. Spirit luminat, format mai ales sub influenţa lui Voltaire, din opera căruia a şi tradus, Vasile Pogor a fost unul dintre primii cântăreţi ai ruinelor de la noi, dintre care cea mai importantă scriere a sa este Vedenie ce au văzut un schimnic Varlaam de la Mănăstirea Săcul din Moldova la anii de zidirea lumii 7329/1821, poem în opt cânturi, evocare a Eteriei.În1858, a trecut la cele veşnice, în Gura Motrului, jud. Mehedinţi, Eufrosin Poteca (n.1785), iluminist român, unul dintre întemeietorii filozofiei româneşti. A fost egumen al mănăstirii Gura Motrului (1832-1858), fiind surghiunit. A tradus (1829) opera filozofului german J. G. Heineccius Filozofia cuvântului şi a năravurilor, contribuind astfel la fixarea terminologiei filozofice româneşti.În1868, la Londra a fost inaugurat primul semafor din lume, în apropierea clădirii Parlamentului. În1870, s-a născut Nicolae Vasilescu-Karpen, fizician şi inventator român, membru titular al Academiei Române. A realizat pilele Karpen, care funcţionează folosind exclusiv căldura mediului ambiant.Nicolae Vasilescu-Karpen (n. 28 noiembrie (s.v.)/10 decembrie 1870, Craiova — d. Bucureşti), a fost un om de ştiinţă, inginer, fizician şi inventator român. A efectuat o importantă muncă de pionierat în domeniul elasticităţii, termodinamicii, electrochimiei şi a ingineriei civile. Membru titular al Academiei Române. În 1896, a murit Alfred Nobel, chimist şi industriaş suedez, inventatorul dinamitei (1867); a instituit premiul ce-i poartă numele şi care se decernează anual, începând cu 1901 (n. 1833). În 1898, a fost semnat, la Paris, Tratatul de pace hispano-american (erau pierdute ultimele colonii spaniole din America şi Asia – insulele Porto Rico, Guam şi Filipine reveneau SUA, iar Cuba era declarată, formal, independentă).Razboiul hispano-american (21 aprilie – 13 august 1898) a reprezentat un punct de cotitură in istoria Statelor Unite, marcând transformarea acestei ţări intr-o putere mondială.În1902, s-a născut, la Câmpulung-Muscel jud. Argeş, Dan Simonescu (numele la naştere, Simon), bibliograf şi istoric literar; continuator al lui Ioan Bianu şi Nicolae Cartojan, s-a consacrat literaturii române vechi şi disciplinelor conexe, de la istoria cărţii şi a tiparului până la literatura comparată; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 1993). În decursul a şase decenii de activitate, a publicat peste 800 de lucrări ştiinţifice. A realizat ediţii şi studii consacrate literaturii române vechi (Literatura românească de ceremonial, 1932 ş.a.). A continuat opera lui Ioan Bianu şi Nerva Hodoş, Bibliografia românească veche, publicând volumele III şi IV (1936-1944). În1903, Marie Curie, om de ştiinţă, a primit, alături de soţul ei Pierre Curie şi de fizicianul Henri Becquerel, Premiul Nobel pentru Fizică, pentru descoperirile făcute în domeniul radioactivităţii, devenind prima femeie laureată a acestui premiu. În1948, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite adoptă şi proclamă Declaraţia universală a drepturilor omului. În1971, a murit actorul Miluţă Gheorghiu, cunoscut mai ales prin rolurile în travesti din comediile lui Vasile Alecsandri (n. 1897).În1982, a avut loc stabilirea limitei zonei economice exclusive la 200 de mile marine. Este semnat un acord in domeniul dreptului internaţional maritim care stabileste limita zonei economice exclusive internationale la 200 de mile marine.Zonele maritime conform dreptului internaţional al mării. Linia de bază este marcată cu o linie punctată.Lărgimea zonelor maritime aflate sub jurisdicţia unui stat cu deschidere la mare se măsoară de la linia de bază. În general, linia de bază este constituită de limita zonelor mereu acoperite de mare, indiferent de nivelul mareei, în absenţa fenomenelor meteo-oceanografice excepţionale. În anumite cazuri (prezenţa insulelor apropiate de litoral, coaste foarte franjurate…), „linia de bază normală” poate fi înlocuită de o linie de bază dreaptă, compusă din segmente, care nu se îndepărtează de la direcţia generală a liniei de coastă şi care uneşte punctele de pe „linia de bază normală”.Apele situate inspre uscat fata de linia de bază dreaptă se numesc ape interioare.Apele teritoriale (denumite şi mare teritorială), reprezintă fâşia de mare avand o lăţime de 12 mile marine care se întinde de-a lungul ţărmului sau a apelor maritime interioare ale unui stat, şi asupra căreia respectivul stat îşi exercită deplina suveranitate. Începe de la linia de baza, iar pentru statele cu coastă foarte crestată, de la liniile de bază care unesc extremităţile capurilor terestre ale insulelor sau stîncilor din imediata apropiere a coastei.Zona contiguă este fâşia de mare adiacentă mării teritoriale care se întinde spre largul mării până la distanţa de 24 mile marine.Zonă economică exclusivă este zona maritimă adiacentă mării teritoriale a unui stat riveran, care se extinde până la maximum 200 mile marine în larg, distanţa fiind calculată de pe linia de bază a apelor teritoriale.  Ea include şi zona contiguă. Dacă va fi necesar, statul riveran poate să stabilească în jurul acestor insule artificiale, instalaţii sau lucrări, zone de securitate de dimensiuni rezonabile, în care el va putea lua măsurile corespunzătoare pentru a asigura securitatea atât a navigaţiei, cât şi a insulelor artificiale, instalaţiilor şi lucrărilor. Aceste zone de securitate sunt concepute astfel încât să răspundă în mod convenabil naturii şi funcţiilor insulelor artificiale, instalaţiilor şi lucrărilor, şi ele nu pot depăşi o distanţă de 500 m în jurul insulelor artificiale, instalaţiilor şi lucrărilor, măsurată pornind de la fiecare punct al marginii lor exterioare, cu excepţia unei derogări autorizate de normele internaţionale general acceptate sau recomandate de către organizaţia internaţională competentă.

Pentru azi, am terminat cu retrospectiva calendaristică de săptămâna aceasta. Până săptămâna viitoare, vă zic să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

https://www.freepik.com/premium-photo/wooden-wheel-from-cart-decorative-wheels-decorating-lawns-exteriors-rustic-interiors-round-homemade-wheel-against-wall-retro-vintage-style-life-countryside_24573175.htm

Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *