Nicolae Xenopol, scriitor, jurist, publicist și om politic român
#Postat de Carmen Vintu on septembrie 11, 2024
Nicolae Xenopol (n. 11 septembrie 1858, Iași – d. 18 decembrie 1917, Tokyo, Japonia) a fost un scriitor, jurist, publicist și om politic român.
Fiul lui Dimitrie și al Mariei Xenopol, Nicolae era fratele mai mic al istoricului A. D. Xenopol. După finalizarea studiilor liceale la Iași în 1877, a beneficiat de sprijinul societății Junimea, devenind membru al acesteia. A plecat la studii în străinătate, unde a studiat filosofia la Berlin și a obținut un doctorat în drept la Universitatea din Liège.
Pe plan publicistic, a colaborat cu revista „Convorbiri Literare” și a fost redactor-șef la ziarele „Românul” (1882) și „Voința Națională” (din 1885). De asemenea, a fost director al publicației „Drapelul” și a fondat revista „Le Mouvement économique” (1904-1915), pe care a condus-o împreună cu A. D. Xenopol și Mihail Dragomirescu. Între 1911 și 1912, a fost director la ziarul „Țara Nouă”. Xenopol a scris poezii, proză, cronici satirice și portrete ale unor personalități politice.
În politică, după ce s-a distanțat de Junimea, cu care a avut conflicte, s-a înscris în Partidul Național Liberal. În perioada 1885-1888, a fost șef de cabinet al lui I. C. Brătianu, iar din 1895 a fost ales deputat și senator pe listele liberalilor. Ulterior, s-a alăturat Partidului Conservator-Democrat condus de Take Ionescu, și a deținut funcția de ministru al Industriei și Comerțului (14 octombrie 1912 – 31 decembrie 1913). În 1913, a devenit primul ambasador al României în Japonia, unde și-a pierdut viața în timpul unei misiuni diplomatice.
Bibliografie
Stan, Stoica (coord.) – Dicționar biografic de istorie a României, Editura Meronia, București, 2008.
Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Nicolae_Xenopol