Nicolae Vulovici, poet-ofițer, un simbol al patriotismului românesc

Nicolae Vulovici s-a născut la 8 iunie 1877, Calafat, România, a decedat la 8 septembrie 1916, Sânmartin, România.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Vulovici#/media/Fi%C8%99ier:1916_-_Capitan_Nicolae_Vulovici.jpg

Nicolae Vulovici a fost un poet și ofițer român, cunoscut ca unul dintre cei mai importanți creatori de versuri cu tematică militară și patriotică. A urmat o carieră militară de succes, ajungând la gradul de căpitan, dar pasiunea sa pentru poezie l-a consacrat ca un simbol al patriotismului românesc.

Vulovici s-a născut la Calafat în 1877 și a urmat studiile militare la București. A activat în mai multe unități militare din țară, demonstrând abilități deosebite și avansând în grad. A participat la campania din Bulgaria din 1913, unde l-a avut ca subaltern pe scriitorul Mihail Sadoveanu.

Destinul lui Vulovici a fost tragic, dar memorabil. A căzut la datorie în timpul Ofensivei Armatei Române în Transilvania, la 8 septembrie 1916, în luptele de la Miercurea Ciuc. A fost lovit mortal în frunte, în timp ce comanda compania a 4-a a Regimentului 15 Infanterie „Războieni”.

Deși viața sa a fost scurtă, Vulovici a lăsat o moștenire literară bogată. A debutat ca poet în 1901 și a colaborat cu reviste importante ale vremii, precum „Sămănătorul” și „Ramuri”. Volumele sale de poezii, „Vitejești” (1906) și „Stihuri oțelite” (1910), conțin versuri inspirate din istoria României și din Războiul de Independență din 1877. Poezia sa, caracterizată de patriotism ardent și avânt ostășesc, a avut un rol important în mobilizarea trupelor în Primul Război Mondial.

Sacrificiul lui Nicolae Vulovici a fost onorat prin ridicarea unui monument în memoria sa la Sânmartin și prin denumirea unei străzi din Craiova după numele său. Opera sa poetică rămâne o mărturie a curajului, patriotismului și dragostei sale pentru țară.

Informații suplimentare:

• Wikipedia – Nicolae Vulovici: https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Vulovici