Mina de aur din județul sărăciei- izvoarele termale de la Ghermănești-Vaslui! Incompetența autorităților îngroapă această avere

Nu există vasluian care să nu cunoască puterile miraculoase ale izvoarele termale de la Ghermănești. Printre bălăriile crescute haotic încă mai vin oameni care își cară această apă miraculoasă cu butoaiele.

Apele subterane atestate din 1936 de aici ca fiind ape de pucioasă sunt considerate pe locul al doilea în România pentru calitățilecurative.

Dacă celelalte surori ale Uniunii Europene au știut să gestioneze și să valorifice această avere, autoritățile județene vasluiene sunt repetente la acest capitol.

Tocmai din Rusia , de la Odessa veneau persoane care aflaseră de bogăția pe care o are comuna vasluiană Ghermănești.

Regele Carol I a bătut potențialul acestor ape și a construit spitalul care îi va purta numele între anii 1906-1912.

Puțină lume cunoaște faptul că apele termale din localitatea vasluiană sunt asemănătoare celor de la Băile Felix și Karlovy-Vary Din Cehia.

În 1936 a fost descoperit zăcământul de ape minerale, fiind mai apoi consemnat în documente ca „ape de pucioasă”. Analizele chimice au confirmat că apele din zonă au proprietăţi terapeutice deosebite. Până în anul 1967 în zona izvoarelor s-au construit şase puţuri, care s-a transformat într-o mică staţiune, cu 14 băi, adăpostite în două barăci. Cei care au avut șansa să se trateze acolo, își aduc aminte de frumusețea locului. Curtea spitalului arăta splendid-copaci maiestoși,fântână arteziana,multe flori și alei prin iarba bine întreținute.Clădirile spitalului, ce însemnau de fapt mai multe secții erau bine întreținute și arhitectura lor deosebită.

Din punct de vedere terapeutic, apele erau indicate pentru cure sub formă de băi, pentru diverse afecţiuni: de la boli ale aparatului locomor (artite, artroze, spondilite) sau ale sistemului nervos, până la afecţiuni ginecologice sau traumatisme osoase.

Timpul și-a pus amprenta asupra locului iar azi, clădirile sunt în paragină. Au fost călcate de hoți care au furat tot ce s-a putut. Mai mult, nimeni nu s-a mai îngrijit de puţul de captare a apei.

În 2001, spitalul fost preluat de Consiliul Judeţean Vaslui care l-a închis trei ani mai târziu, pe motiv că indicatorii medicali erau slabi şi condiţiile igienico-sanitare improprii. Azi nimeni nu mai beneficiază de vreun tratament la Ghermănești. În anul 2012 s-a întocmit un proiect denumit „Centrul Balnear Internațioal Ghermănești” în valoare de trei milioane de euro care a fost depus la BRCT Suceava, dar a fost respins. Din păcate,acum arata ca  multe alte locuri frumoase din țară.În paragină!

Promisiuni făcute o dată la patru ani!

Fiecare politician care s-a perindat la cârma Consiliului Județean Vaslui a promis că va reda gloria apelor termale. Ultima speranță pentru revitalizarea apelor termale de la Ghermănești a fost anul trecut, în luna mai.

Un întreprinzător din Polonia însoțit de autoritățile județene a luat mostre din apele miraculoase.

La vremea respectivă viceoreședintele CJ Vaslui , Ciprian Trifan declara că “ am participat la o vizită de lucru la Băil Ghermănești împreună cu viceprimarul orașului Uniejów, Voievodatul Łódź, Polonia. Acest oraș este un model de bună practică  în dezvoltarea bazelor de tratament care folosesc drept resursa apele termale. Sper ca această vizita să se materializeze în punerea în practică și realizarea unei stațiuni similare celei din Polonia și în judetul nostru, la Ghermănești. Apele subterane atestate din 1936 de aici ca fiind ape de pucioasă sunt considerate pe locul al doilea în România pentru calitățilecurative. Încercăm să reînviem această locație de renume în trecut, bazandu-ne pe bunele practici aplicate și experiența în domeniu a partenerilor din Polonia” declara oficialul vasluian.

Atât spitalul, cât și terenul aferent se intind pe o suprafață de 4 hectare și avea o capacitate de 150 de persoane până la 300 pe zi. În vremurile de glorie ale acestei instituții, zilnic în zonă se aflau sute de persoane venite tocmai din Rusia. Renovarea și redeschiderea acestui centru de băi  termale ar schimba total zona atât din punct de vedere financiar, cât și turistic.

“În zonă sunt mai multe puțuri de apă termală cu efecte terapeutice remarcabile. Gândiți-vă la faptul că băile  se făceau cu o treime apă termală și restul apă normală, pentru că efectul este foarte puternic. Curățate, actualele puțuri de apaă pot asigura tratamentul complet pentru 150 de persoane. Însă dacă ar fi total reabilitate, se poate ajunge zilnic pentru 300 de tratamente. Este o mină de aur Spitalul “Carol I” din comuna noastră. Readus la viață practic reînviorăm și turismul, pe lângă  nenumaratele beneficii pe care o să le avem noi cei din zonă. Avem la distanțe mici orase, iar distanța din Republica Moldova până aici poate fi strabatută în aproximativ o oră.. Au mai fost interesate persoane din Italia ori China, însă din cauza birocrației, lucrurile nu au putut fi duse la sfârșit” a declarat  edilul comunei,  Gelu Pecheanu.

De ce nu sunt accesate fonduri europene, simplu: nici până acum nu a fost declarat spitalul drept stațiune.

Ți se rupe inima când vezi acele ruine și ce a mai rămas din spital! Îți vine să plângi de ciudă pentru tot ceea ce s-a ruinat în țara aceasta!

Cristina Rădulescu