1868 – Abecedarul lui Creangă

În 1868, la Iași, a fost publicat manualul didactic intitulat Metodă nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară, cunoscut și ca Abecedarul lui Creangă. Această lucrare a fost realizată de Ion Creangă împreună cu alți colegi institutori: C. Grigorescu, Gh. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu și A. Simionescu.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Metod%C4%83_nou%C4%83_de_scriere_%C8%99i_cetire#/media/Fi%C8%99ier:Metod%C4%83_nou%C4%83_de_scriere_%C8%99i_cetire_(Ion_Creang%C4%83,_1868).png

Încă de la începutul carierei sale în învățământ, Creangă a colectat materiale pentru a crea un manual destinat învățării scrierii și citirii. Publicarea primei ediții a fost finanțată de Societatea pentru învățătura poporului român, la tipografia H. Goldner din Iași, pe 8 iulie 1868, într-un tiraj de 4.000 de exemplare. Această lucrare a avut un succes imens, fiind adoptată ca manual oficial pentru clasa I din școlile primare printr-o decizie a Ministerului Instrucțiunii Publice în același an. Până în 1893, manualul a cunoscut 23 de ediții succesive, iar în 1876 a fost aprobat și printr-un decret semnat de Domnitorul Carol I.

Creangă, împreună cu ceilalți colaboratori, a avut rolul principal în redactarea conținutului literar al manualului, asigurându-se că limbajul folosit era corect și adecvat. Manualul a fost structurat în trei părți, fiecare destinată diferitelor etape de învățare a scrierii și citirii, iar ultimele ediții includeau și secțiuni suplimentare cu rugăciuni și tabele aritmetice. Această lucrare a avut o contribuție importantă la dezvoltarea învățământului primar românesc, fiind folosită în școli și pentru instruirea adulților în armată.

Deși lucrarea a fost apreciată pentru calitatea sa, Creangă a trebuit să facă față unor critici, inclusiv acuzații de plagiat, dar abecedarul său a rămas un reper în învățământul românesc timp de mai multe decenii.

Sursa: https://mesageruldenord.ro/155-de-ani-de-la-crearea-abecedarul-metoda-noua-de-scriere-si-cetire/