José María Casado del Alisal, pictor spaniol

José María Casado del Alisal (n. 24 martie 1832, Villada⁠(d), Castilia și León, Spania – d. 9 octombrie 1886, Madrid, Spania) a fost un pictor spaniol de compoziții istorice și portrete.

José María Casado del Alisal s-a născut la 24 martie 1832 în Villada, regiunea Castilia și León, Spania. A fost un pictor remarcabil, cunoscut în special pentru lucrările sale cu tematică istorică, dar și pentru portretele realizate unor personalități importante ale epocii.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/JoséCasado_del_Alisal#/media/Fișier:Bonnat(Retrato_de_José_Casado_del_Alisal).jpg

Și-a început formarea artistică la Escuela Municipal de Dibujo de Palencia, o școală recent înființată la acea vreme, care a devenit un important centru pentru dezvoltarea tinerilor artiști spanioli. A urmat apoi cursurile Real Academia de Bellas Artes de San Fernando din Madrid, unde a studiat sub îndrumarea celebrului Federico de Madrazo.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/José_Casado_del_Alisal#/media/Fișier:El_juramento_de_las_Cortes_de_Cádiz_en_1810.jpg

În 1855, lucrarea sa „Învierea lui Lazăr” i-a adus o bursă pentru studii la Roma. Pe parcursul formării sale, a locuit și a lucrat în orașe importante din Italia, precum Napoli, Milano și Veneția. În 1861, bursa i-a fost prelungită, permițându-i să studieze la Paris. În anul următor a participat la Expoziția din 1862 cu pictura „Jurământul Cortesului Cádizului”, care se află astăzi expusă în Congresul Deputaților din Spania. De-a lungul carierei, a obținut recunoaștere și premii la Expozițiile Naționale din 1860 și 1864.

În ianuarie 1881, a fost numit primul director al noii Academii a Spaniei la Roma (Academia de España en Roma). Tot în acel an, a prezentat una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale, „Clopotul din Huesca”. Cu toate acestea, lucrarea a primit doar o mențiune onorabilă la expoziția oficială, ceea ce l-a determinat pe Casado del Alisal să demisioneze din funcție. Ironia sorții a făcut ca, în anul următor, să fie numit membru al juriului care evalua candidații pentru aceeași bursă de la Roma.

În 1885, a devenit membru al prestigioasei Academii San Fernando, dar un an mai târziu, în 1886, s-a stins din viață la Madrid.

Casado del Alisal s-a concentrat în special asupra picturilor de factură istorică, abordând subiecte solemne și dramatice cu o rigoare academică și o puternică expresivitate vizuală. A realizat și numeroase portrete ale unor figuri marcante ale istoriei spaniole, printre care Baldomero Espartero, regina Isabela a II-a, regele Alfonso al XII-lea și Emilio Castelar y Ripoll.

Unul dintre cele mai emoționante gesturi ale sale a fost desenarea prietenului său, poetul Gustavo Adolfo Bécquer, întins pe patul de moarte – schiță realizată la doar o jumătate de oră după decesul acestuia. Coincidența unui fenomen astronomic rar – o eclipsă totală de soare – a influențat iluminarea scenei și este redată subtil în gravura finală.