Irina Mavrodin, profesoară de literatură franceză, traducătoare, poetă și eseistă română

Irina Mavrodin (n. 12 iunie 1929, Oradea – d. 22 mai 2012, București) a fost o remarcabilă profesoară de literatură franceză, traducătoare, poetă și eseistă română. A predat inițial la Universitatea din București, iar ulterior a fost profesor consultant la Universitatea din Craiova. Este cunoscută mai ales pentru traducerea monumentalului ciclu de romane În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust, publicat la Editura Univers. A semnat numeroase volume de poezie, eseuri și traduceri din literatura franceză clasică și contemporană.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/feather-ink-pen-poetry-poetic-3819497/

S-a născut la 12 iunie 1929, fiica lui Anastase Mavrodin, profesor, și a Mariei (născută Popescu). A urmat cursurile Liceului „Unirea” din Focșani între 1940 și 1950, cu o întrerupere de doi ani.

În 1954 a absolvit Facultatea de Limbi Străine a Universității din București, secția franceză. A obținut titlul de doctor în literatură franceză în 1971, cu o teză despre Nathalie Sarraute și Noul Roman. A fost cadru didactic la aceeași universitate, la catedra de literatură franceză, fiind și asistenta lui Valentin Lipatti.

Debutul său literar a avut loc în 1967, cu două poeme incluse în volumul colectiv O sută de poeți. Primul său volum individual de poezie, Poeme, a apărut în 1970. A colaborat frecvent cu reviste precum Steaua, Gazeta Literară, Secolul 20, Luceafărul, Cronica, Tribuna, Ateneu, Familia și România literară.

Irina Mavrodin a tradus autori fundamentali ai literaturii franceze, printre care:

• Albert Cohen – Frumoasa Domnului, Editura EST, 2000
• Patrick Rambaud – Bătălia, Editura EST
• Jean Cocteau – Scrisoare către americani, Editura EST
• Paul-Louis Courier – Pamfletul pamfleturilor și Scrisori din Franța și Italia, Editura EST
• Doamna de Staël – Scrieri alese, Editura pentru literatură universală, 1967
• Gustave Flaubert – Bouvard și Pécuchet, Dicționar de idei primite de-a gata, Străbătând câmpii și țărmuri, Editura Univers, 1984
• Marcel Proust – În căutarea timpului pierdut (toate cele șapte volume, 1987–2000)
• Albert Camus – romanele, în colaborare cu Modest Morariu și Mihaela Simion, Editura RAO
• Stendhal – Roșu și negru, Editura Leda, 2006
• Maurice Blanchot – Spațiul literar, ediția a II-a, Minerva, 2007
• Flaubert – Salammbô, Editura Leda, 2007
• A tradus, de asemenea, din: Mme de Sévigné, Élie Faure, André Gide, Francis Ponge, Henry de Montherlant, Gérard Genette, Paul Ricoeur, Gaston Bachelard, André Pieyre de Mandiargues, Marguerite Duras, Mircea Eliade (a tradus Romanul adolescentului miop în limba franceză), Emil Cioran și alții.

Poezie

• Poeme (1970)
• Reci limpezi cuvinte (1971)
• Copac înflorit (1978)
• Picătura de ploaie (1987)
• Vocile (1998) – Premiul Uniunii Scriitorilor
• Punere în abis (2000)

Eseuri critice

• Spațiul continuu (1972)
• Romanul poetic (1977)
• Poussin. Praxis și metodă (1981)
• Modernii, precursori ai clasicilor (1981)
• Poietica și poetica (1982; ed. 2 – 1998)
• Stendhal: Scriitura și cunoașterea (1985)
• Punctul central (1986)
• Mâna care scrie. Spre o poietică a hazardului (2001) – Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Academiei Române
• Uimire și poiesis (1999)
• Cvadratura cercului (2001).

Alte activități

• A fost director al colecției „Lettres roumaines” la Editura Actes Sud, Franța (1991–2002)
• Președinta Asociației „Prietenii lui Emil Cioran”.

Irina Mavrodin a fost recompensată cu numeroase premii pentru activitatea sa literară și de traducere, inclusiv:

• Premiul Uniunii Scriitorilor (acordat de mai multe ori)
• Premiul Academiei Române
• Ordinul „Chevalier des Arts et des Lettres”, conferit de guvernul francez
• Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (1 decembrie 2000)
• Doctor Honoris Causa al Universității din Suceava.