Jurnal FM 
George Călinescu a fost critic, istoric literar, scriitor, considerat unul dintre cei mai importanți critici literari români din toate timpurile, alături de Titu Maiorescu și Eugen Lovinescu
#Postat de Carmen Vintu on martie 12, 2022
Criticul literar român George Călinescu
Bust Cǎlinescu în Chișinău, Moldova
Sursa foto: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:George_Calinescu_bust.jpg
În 1936, Călinescu și-a luat doctoratul în literatură la Universitatea din Iași cu o teză despre Avatarii faraonului Tla („Avatarurile faraonului Tla”), operă postumă a lui Mihai Eminescu a cărei valoare a făcut-o primul public. De fapt, această teză era un extras din lucrarea anterioară a lui Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu , pe care a scris-o în cinci exemplare și a trimis-o membrilor Comisiei de examinare. Ulterior a fost numit lector în literatura română la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi, după ce a câştigat concursul pentru postul cu punctaj maxim. În 1945, se transferă la Universitatea din București, din care a colaborat la prestigioasa Revistă a Fundațiilor Regale , editată de Alexandru Rosetti și Camil Petrescu , până când a fost închisă când regele a abdicat în 1947. După 1947, a fost publicat constant în reviste precum Gazeta literară (mai târziu la devenit România literară ) și Contemporanul , colaborând și la Roma , Universul literar , Viața literară , Sburătorul și Gândirea .
Romancier, poet și dramaturg
Călinescu a produs romane realiste puternic descriptive în modul lui Honoré de Balzac , deseori cu nuanțe polemice evidente sub stilul lor aparent obiectiv. Romanul pe care îl considera cel mai bun, Enigma Otiliei , povestește o poveste de dragoste nefericită; Cartea nunţii este o dischiziţie asupra căsătoriei; iar Bietul Ioanide și Scrinul negru prezintă problemele intelectualilor, toate pe fundalul României interbelice și imediat postbelice. Călinescu a scris şi poezii ( Lauda lucrurilor ) şi piese de teatru ( Şun, mit mongol ), continuând să practice jurnalismul, deşi Cronicile mizantropului a devenit brusc .Cronicile optimistului după ce comuniștii au preluat puterea în 1947.
Opera lui George Călinescu
Studii scrise în alte limbi
- Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII e XVIII (1925)
Studii de estetică și literatură universală
- Principii de estetică (1939)
- Impresii asupra literaturii spaniole (1946)
- Sensul clasicismului (1946)
- Studii și conferințe (1956)
- Scriitori străini (1967)
- Ulysse (1967)
Poezie
- Poezii (1937)
- Lauda lucrurilor (1963)
- Lauda zăpezii (1965)
Teatru
- Șun, mit mongol sau Calea netulburată (1943)
- Ludovic al XIX-lea (1964)
- Teatru (1965)
Proză
- Cartea nunții (1933)
- Enigma Otiliei (1938) (inițial Părinții Otiliei)
- Trei nuvele (1949)
- Bietul Ioanide (1953)
- Scrinul negru (1965)
Istorie și critică literară
- Viața lui Mihai Eminescu (1932)
- Opera lui Mihai Eminescu (1934)
- Viața lui Ion Creangă (1938)
- Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941)
- Istoria literaturii române. Compendiu (1945)
- Universul poeziei (1947)
- Nicolae Filimon (1955)
- Gr. M. Alecsandrescu (1955)
- Ion Creangă (Viața și opera) (1964)
- Vasile Alecsandri (1965)
Publicistică
- Cronicile optimistului (1964)
- Ulysse (1967)
Impresii de călătorie
- Kiev, Moscova, Leningrad, 1949
- Am fost în China nouă, 1953
