Current track

Title

Artist


Francis Bacon, filosof, om de știință, jurist, orator, autor englez

#Postat de on ianuarie 22, 2025

Francis Bacon (născut pe 22 ianuarie 1561, York House, Londra, Anglia – decedat pe 9 aprilie 1626, Londra) a fost lord cancelar al Angliei între 1618 și 1621. Avocat, om de stat, filozof și maestru al limbii engleze, Bacon este cunoscut în literatura engleză pentru înțelepciunea sa practică reflectată în zeci de eseuri, iar în domeniul dreptului și al istoriei constituționale pentru impactul său ca vorbitor în Parlament și în procese celebre. De asemenea, el este considerat un gânditor de seamă care a susținut noi modalități de a stabili o înțelegere legitimă a naturii și de a obține stăpânire asupra acesteia.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Francis_Bacon#/media/Fi%C8%99ier:Francis_Bacon,Viscount_St_Alban_from_NPG(2).jpg

Bacon s-a născut la York House din Londra, fiind cel mai mic dintre cei doi fii ai lui Sir Nicholas Bacon, lord păstrător al marelui sigiliu al Angliei. A fost educat la Trinity College din Cambridge între 1573 și 1575, dar a avut o constituție fizică fragilă, care i-a provocat disconfort. A manifestat un dispreț față de filozofia aristotelică, pe care o considera „nefructuoasă”. În perioada 1576-1579, a locuit în Franța ca parte a suitei ambasadorului englez și s-a întors în Anglia după moartea tatălui său, care l-a lăsat cu o situație financiară dificilă.

Bacon a fost acceptat la Gray’s Inn în 1576, iar după ce a devenit avocat în 1582, a avansat rapid în cariera sa juridică, ocupând funcții importante, inclusiv consilier extraordinar al reginei. Totuși, cariera sa juridică nu l-a satisfăcut din punct de vedere politic și filozofic. În 1584, a devenit membru al Parlamentului pentru Melcombe Regis, iar ulterior a reprezentat mai multe circumscripții. În 1593, a avut un conflict cu regina Elisabeta I pe tema subvențiilor pentru războiul împotriva Spaniei, care i-a adus o perioadă de dizgrație.

Bacon a avut o relație complicată cu Robert Devereux, conte de Essex, favoritul reginei Elisabeta I. Deși Bacon a încercat să sprijine cariera acestuia, conflictele politice au dus la prăbușirea influenței lui Essex și, implicit, la o ruptură în relațiile lor. După executarea lui Essex în 1601, Bacon a publicat un text de auto-justificare privind implicarea sa în procesul acestuia.

După moartea reginei Elisabeta I în 1603, Bacon a încercat să își găsească un loc în curtea regelui Iacob I. Cu ajutorul vărului său, Robert Cecil, a obținut titlul de cavaler și a început să participe activ în Parlament. În 1605, a publicat „Advancement of Learning”, iar în 1607 a fost numit procuror general al Angliei. Deși influența sa politică a crescut treptat, Bacon a continuat să se confrunte cu obstacole, inclusiv cu rivalitatea cu Edward Coke, un avocat influent. În 1617, Bacon a devenit lord cancelar, iar în 1621 a fost ridicat la rangul de viconte de St. Albans.

În 1621, Bacon a fost acuzat de luare de mită și a fost găsit vinovat de Comitetul de Plângeri, ceea ce a dus la demisia sa din funcția de lord cancelar și la o pedeapsă severă: o amendă de 40.000 de lire sterline, închisoare în Turnul Londrei și interdicția de a ocupa funcții publice. Deși a fost eliberat rapid, această cădere în dizgrație i-a afectat profund viața. În ultimele sale luni, Bacon s-a concentrat pe activități intelectuale și scrierea de lucrări științifice, inclusiv despre natură și viață.

Bacon a murit pe 9 aprilie 1626, după ce a fost răpus de o bronșită provocată de o experimentare neobișnuită cu zăpada. Moartea sa a marcat sfârșitul unei vieți dedicate atât statului, cât și învățăturii și filozofiei.

Sursa: https://www.britannica.com/biography/Francis-Bacon-Viscount-Saint-Alban


Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *