Current track

Title

Artist


„Lume, lume, soro lume…”. Niște „mușchetari”, un tren numit dorință și un pic de korilka    
de Nicolae Uszkai, Brașov

#Postat de on iunie 23, 2022

Motto:  „Un diplomat este un om care îţi vinde un bilet de vilegiatură în infern la preţul unuia de paradis”- Ion Cristofor, scriitor

 

Stimați amici, revin azi, ca în fiecare zi de joi,cu aceste rânduri așezate aici sub denumirea generică „Lume, lume, soro lume…”, și ne întâlnim pe acest „bulevard virtual”, continuând cu câteva gânduri referitoare la „trendurile” politicii „din afară”, cu referire și la influența acestora asupra României. Sau la faptul că orice se întâmplă „pe afară” ne poate influența…

Astăzi, voi încerca să punctez aceste gânduri în câteva rânduri referiridu-mă la vizita de săptămâna trecută a „mușchetarilor” europeni pe meleaguri est-europene și prin frământata Ucraină și doar câteva referiri pasagere la cea de-a doua țară românească. Nimic spectaculos în aceste rânduri, sunt lucruri pe care le cunoașteți deja de la știrile diverșilor vectori media, cu toate că „spectaculos” ar cam trebui să fie, avându-se în vedere importantul ecou internațional al acestei vizite. Fie acest ecou făcut măcar de agenda oficială și de cea neoficială (despre care știm că…nu știm mare lucru, către deloc) ci doar presupunem și ne exprimăm doar păreri, de multe ori condimentate de suflul conspiraționist al informațiilor care zburdă libere prin spațiul cibernetic, mediatic, zvonistic și de care fel or mai fi acestea! Cum a fost cu vizita vesticilor în Ucraina? Fix acum o săptămână, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi premierul Italiei, Mario Draghi, au călătorit cu trenul din Polonia în Ucraina. Ulterior, în dimineața zilei respective, trenul a ajuns în gara centrală din Kiev. Cei trei şefi de stat şi de guvern ai celor mai importante ţări europene au vizitat pentru prima dată Ucraina, după invazia rusească, la 113 zile de la începutul acesteia. Cancelarul neamț, Olaf Scholz, înainte de a ajunge pe teritoriul ucrainean, a declarat public, conform Deutsche Welle, că „Nu vrem să demonstrăm doar solidaritate, ci să dăm asigurări că ajutorul pe care îl organizăm, fie el financiar, umanitar ori sub forma livrării de arme, va continua. Şi vom continua să acordăm sprijin atât timp cât va fi nevoie în lupta pentru independenţă a Ucrainei”.

Un angajament rostit public într-un moment în care atât în interiorul Germaniei cât și pe eșichierul politic internațional se aud destule „bombăneli” despre poziția mai puțin hotărâtă și relativ difuză a Germaniei apropo de sprijinul de acordat Ucrainei. Adevărul e că e destul de greu să fii în poziția lui nenea Olaf, mai ales că Germania depinde, clar, într-un procent semnificativ de toată gama de hidrocarburi moscovite, având în vedere și „greaua moștenire” lăsată lui de tanti Angela, cea des „întâlnitoare” în trecut cu pseudo-țarul muscălesc. Dar, firește, nu soarta politică a lui Herr Scholz mă „stresează” pe mine acum, ci acțiunile sale care pot schimba sau nu niște situații în echilibrul lumii,echilibru aflat cu oiștea-n gard, după aproape patru luni de la invazia rusească. Să nu uităm (știu că e un clișeu, dar acesta-i adevărul) că Germania e unul din „motoarele” de bază ale Europei, din toate punctele de vedere, oricâtă „cocoșeală” galică pune-n discursul său public prezidentul Macron. Acum, după alegerile franțuzești de duminică, chiar va fi „interesant” de văzut câtă asemenea „cocoșeală” îi va mai rămâne în traistă!

Știm cu toții că monsieur Macron a mers în Ucraina după un mic tur prin România și prin Moldova dintre Prut și Nistru și a ajuns ulterior în Polonia, unde s-a întâlnit cu ceilalți doi „vestici”, pentru a călători împreună la Kiev. Călătoria celor trei, care a durat circa unsprezece ore, a venit într-un moment delicat. De fapt, într-un război, toate momentele sunt „delicate” ca să fim cinstiți! Situația este mult mai „înfierbântată” în Donbas, unde rușii încearcă să preseze cât mai mult, iar Ucraina are, evident, nevoie urgentă de armamente noi, echipamente și muniții din partea Occidentului pentru a se putea apăra de presiunea intensificată de ruși în această parte a luptelor. Prezenţa celor trei lideri europeni, cărora li s-a alăturat „în peisaj” şi preşedintele României, Klaus Iohanis, poate fi interpretată ca un semnal important privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. În cursul zilei de vineri, Comisia Europeană a făcut recomandarea referitoare la negocierile de aderare cu Ucraina și cu Moldova. Faptic, la o zi după vizita la Kiev, Comisia Europeană a recomandat ca Ucraina și Republica Moldova să primească statutul de candidat, un pas simbolic pe drumul lung către aderarea la Uniunea Europeană. Este discutabilă lungimea acestui drum, dar este cert că nu va fi scurt și va dura mulți ani. Multe state europene au spus, fie mai voalat, fie mai răspicat, că acele criterii de aderare de la Copenhaga nu vor fi eludate și asta înseamnă mult apropo de lungimea drumului.

Cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron s-au exprimat, oficial, că sunt în favoarea acordării Ucrainei a statutului de candidat la UE, iar Scholz a cerut acest lucru și pentru Republica Moldova. „Germania este în favoarea unei decizii pozitive în favoarea Ucrainei. Acest lucru este valabil și pentru Republica Moldova”, a declarat cancelarul german în cadrul unei conferințe de presă la Kiev. „Ucraina face parte din familia europeană„, a mai adăugat Scholz. Am mai spus părerea mea, pe care o reiterez aici apropo de cea de-a doua țară românească: singura cale prin care se va putea face, cumva, reunirea cu frații dintre Prut și Nistru, va fi aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Restul sunt vise frumoase care, din păcate, actualmente sunt irealizabile din cauza mai multor factori printre care unul îl reprezintă, firește, insistența criminală a mujicilor ruși de a fi prezenți la gurile Dunării. Și infiltrarea rusofilă, rusofonă și de ce alte ruso(ceva) mai doriți pe și prin toate palierele vieții social-politice și economice din spațiul dintre Prut și Nistru. Și mulți alți factori pe care nu am să-i dezvolt acum și aici. De aceea, ar fi bine să ne rugăm să fie acceptată Ucraina în UE, cu toate problemele, belelele sau bunele sale, că, după cum vedem, Ucraina și Moldova sunt tratate „la pachet”. După cum se cunoaște, pentru aderare este nevoie de acordul tuturor celor 27 de state comunitare. În timp ce, generic, est-europenii susţin includerea Ucrainei și Moldovei în Uniunea Europeană mai sunt voci mai reticente, cum ar fi cele ale Țărilor de Jos, Danemarcei ori Spaniei, ca să nu mai zicem ceva despre poziția „firească” de Gigi Contra a Ungariei.

Apropo de vizita din Ucraina a „mușchetarilor” europeni, cum i-a denumit un parlamentar ucrainean, în continuarea părerilor pe care vi le-am exprimat săptămâna trecută apropo de demersul comunicațional al oficialilor ucraineni în cererea de armament către Vest, cred că președintele ucrainean a continuat să joace cartea de PR la care se pricepe bine și sfătuit, tot de consilieri occidentali, de peste „gârla cea mare” zic eu, să ceară cât mai mult, pentru a primi ceva.reiterez, la acest link, cele zise de mine săptămâna trecută https://jurnalfm.ro/2022/06/16/lume-lume-soro-lume-vremuri-la-rasarit-de-eden-de-nicolae-uszkai-brasov/. S-au trecut în revistă foarte multe probleme de interes comun în contextul războiului dar, chiar nu știm ce s-a discutat în întâlnirile cu ușile închise, dar cred că e puţin probabil ca Herr Scholz, monsieur Macron şi signor Draghi, să-i fi făcut promisiuni prea consistente lui Zelenski la capitolul furnizării mai consistente de armament greu, mai ales de artilerie grea și rachete terestre. Așa cred eu și nu este musai să fiți de acord cu părerea mea. Păienjenișul de motive pentru care cred acest lucru este legat, indiscutabil, de păienjenișul de interese ale mușchetarilor în raport cu agenda lor politica internă și de interese geopolitice. Fără discuție, fără a fi conspiraționist de felul meu, sunt convins că există, întotdeauna, interese care nu sunt expuse pe tava geopoliticii pentru știința omului de rând! Așa a fost dintotdeauna, iar specia noastră, Homo Sapiens, nu a evoluat suficient pentru a ajunge la un nivel firesc de cooperare și nu de confruntare, din păcate.

Ukrainian President Volodymyr Zelenskiy, France’s President Emmanuel Macron, Italian Prime Minister Mario Draghi, German Chancellor Olaf Scholz and Romanian President Klaus Iohannis pose for a picture as they meet in Kyiv, Ukraine June 16, 2022. Ludovic Marin/Pool via REUTERS

La Kiev, subiectul livrărilor de arme nu a fost, se pare, un punct esențial în discuția publică, dar în spatele ușilor închise trebuie că a fost măcar atins „pe ici-pe colo, prin punctele esențiale”. Altfel, promisiunea celor „trei plus unu” de la Kiev de țară candidată la aderare e fix „vânare de vânt”! Este relevant răspunsul președintelui ucrainean la întrebarea unui jurnalist britanic referitor la cele discutate: „Avem nevoie, în continuare, de arme!”…În continuarea celor zise de liderul ucrainean, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba a adăugat că „anunțurile privind noile arme livrate Ucrainei ar trebui să fie făcute săptămânal. Și aceste arme ar trebui să fie livrate în cantități suficiente. Aceasta este realitatea. Apreciem tot ce s-a făcut, nu ne plângem. Dar adevărul este că suntem încă depășiți numeric când vine vorba de artilerie, sisteme de lansare multiplă de rachete și sisteme de apărare și nu putem face niciun mare progres mare nu ajungem la un echilibru cu Rusia în cifrele de pe aceste trei poziții”. În timpul vizitei, Scholz a asigurat Ucraina de continuarea livrărilor de arme, fără însă a-şi asuma un angajament concret. „Sprijinim Ucraina cu livrarea de arme și vom continua să facem acest lucru atât timp cât această ţară are nevoie de sprijinul nostru”, a declarat cancelarul german. În plus, a spus el, țara sa este acord să furnizeze sistemul modern de apărare aeriană Iris-T, „care poate apăra un întreg oraș mare împotriva atacurilor aeriene”. Scholz s-a referit, şi la discuțiile tripartite cu SUA și Marea Britanie, în urma cărora Ucraina ar urma să primească mai multe lansatoare de rachete.Este foarte probabil să se fi discutat între liderii europeni prezenți la Kiev și președintele ucrainean și despre eventuale modalități prin care acesta din urmă crede că poate fi obţinută victoria. Ce o fi rezultat din aceste discuții, putem doar presupune, dar vom afla în perioada ce va urma, apropo de evoluțiile de pe front. S-a speculat mult înainte de vizită în diverse medii publicistice și politice despre punerea pe tavă către liderii ucraineni de către „vizitatorii” vestici a ideeii unor eventuale negocieri cu Rusia cu includerea de cedare de teritorii contra pace. Nu cred, sincer, că s-a întâmplat asta în discuțiile din culise, dar este posibil orice! Premierul italian Mario Draghi a ținut, în acest context, să precizeze că: „Ucraina va alege pacea pe care o dorește. Kievul trebuie să se asigure că face tot ce trebuie pentru o pace de durată”. Înțelege fiecare ce vrea!

Ukrainian Minister for Communities and Territories Development Oleksiy Chernyshov walks next to French President Emmanuel Macron, German Chancellor Olaf Scholz, Italian Prime Minister Mario Draghi and Romanian President Klaus Iohannis during their visit, as Russia’s attack on Ukraine continues, in Irpin, near Kyiv, Ukraine June 16, 2022. REUTERS/Viacheslav Ratynskyi

Pe de altă parte, președintele francez Emmanuel Macron, în discuțiile din spatele ușilor închise, ar fi zis câte ceva despre faptul ar cam trebui păstrat un canal de comunicare cu Vladimir Putin, după cum zic unele agenții de presă. Cât s-a aflat în vizită pe la noi, prin România, cu puțin timp înaintea vizitei de la Kiev, acelși președinte vorbea despre faptul că președintele ucrainean ar trebui să negocieze cu Rusia. Da, monșer, dar spune-i asta și lui Volodea, pseudo-țarul muscălesc! Să oprească crimele, să înceteze focul și să facă ceva pentru pace! Că despre război, vedem și noi că are dinții cam tociți și nu e, nici pe departe, așa cum i-ar plăcea să fie văzut! El și neamul lui! Personal, nu cred că se va întâmpla prea repede oprirea luptelor, mai ales că sancțiunile internaționale nu cred că-și fac efectul pe care ar trebui să-l aibă! Ori sunt prost concepute ori sunt prost aplicate și doar de fațadă! Sau poate mă înșel eu. Cât despre prezența în ecuația vizitei la Kiev a lui nenea prezidentu’ nostru  cel de toate zilele, o bună parte din mass media europeană a apreciat participarea preşedintelui Klaus Iohannis la vizita de la Kiev drept „un semn de bun augur pentru unitatea europeană”, după cum ne zice Deutsche Welle. Aceeași presă europeană speculează că prezenţa lui Klaus Iohannis la Kiev ar fi fost ideea președintelui Macron, care ar fi pus la cale, de comun acord, cu președintele României, această participare.

Adică, a contat ca prezență și cam atât! Și nu vreau să mai speculez pe tema prezenței lui, că-mi aduc aminte de „impotența” sa politică intens demonstrată în mediul politichiei dâmbovițene interne! Sper să nu fie ultragiat cineva de sintagma anterioară! Desigur, la Kiev nu au lipsit unele nuanțe și umbre în discuții. Premierul italian Mario Draghi a spus că președintele ucrainean a înțeles că drumul e lung, iar Emmanuel Macron că „acest statut va fi însoțit de o foaie de parcurs și va presupune, de asemenea, luarea în considerare a situației din Balcani și din vecinătate, în special din Moldova”. Nu e foarte clar ce poate să însemne asta și ce condiționări i se pot impune Ucrainei apropo de situația din Balcanii de Vest. Dar, poate nu pricep eu ce și cum! Cancelarul Olaf Scholz a mai spus că „aderarea la UE este supusă unor reguli clare, care trebuie respectate de toți” și că nu va fi o aderare pe „scurtătură”, împotriva căreia Scholz s-a pronunțat anterior. Totuși, mesajele de joia trecută de la Kiev sunt importante ca mesaj politic în sine, iar Macron și Scholz, care erau, inițial, reticenți în ce privește statutul de candidat al Ucrainei și al Moldovei, s-au re-orientat. Sau (cine știe?) or fi fost re-orientați?…Este, totuși, cert că ar fi fost, totuși, foarte greu în contextul complicat al războiului, în fața pledoariei lui Zelenski, dar, mai ales, în fața susținerii ferme a Poloniei, țărilor baltice, chiar și a  României și Greciei, să se pronunțe împotrivă. Este posibil ca, prin concluziile de pe timpul vizitei, monsieur Macron și Herr Scholz să fi dezamorsat și opoziția aproape fățișă a Țărilor de Jos. Apropo de poziții de tip Gigi Contra, discuțiile anterioare din Colegiul Comisarilor Europeni, vizavi de noile candidate, au fost aprinse și au durat destul de mult. Comisarul pentru Extindere, maghiarul Oliver Varhelyi, a insistat, firește (conform misiunii „de acasă”?), asupra faptului că „nu trebuie să ne lăsăm duși”, întrucât Ucraina, Moldova și Georgia sunt foarte departe de standardele europene, din punct de vedere economic, social, de mediu sau referitoare la statul de drept. Până la urmă, faptul că aceste țări sunt, acum, nepregătite în sensul standard și dacă ar fi să se aplice regulile în vigoare niciuna dintre ele nu ar primi statutul de candidate, este, în esență, ceea ce a afirmat și Emmanuel Macron pe timpul vizitei sale de la Chișinău, cu o zi înaintea vizitei de la Kiev. Tot acolo a avasat ideea „comunității politice europene”, adică un fel de „anticameră” în care ar urma să intre candidatele la aderare.Un nou concept de „hai, că vă suntem aproape”… Tot președintele Macron este cel care a declarat că aderarea Ucrainei (și, implicit, probabil, și a Moldovei) ar putea dura decenii, ceea ce chiar s-ar putea întâmpla în funcție de foaia de parcurs și de criteriile ce vor fi prezentate candidatelor.

Ca reacție publică la vizita liderilor europeni la Kiev, purtătorul de vorbe „strâmbe” ale lui Volodea cel Mare, adicătelea numitul Dmitri Peskov a spus, ironic, în spațiul public, că aceștia nu trebuie să se „concentreze doar pe alimentarea cu arme a Ucrainei” , ceea ce, oricum, ar fi „inutil”, ci, cu precădere, să „îl facă pe președintele Volodimir Zelenski să privească realist situația”. Realist, în  viziunea Rusiei nu poate fi decât încheierea unei așa-zise „păci” prin care Zelenski să accepte cedarea fără condiții a Donbasului. Cel puțin asta, dar cred că rușii nu s-ar mulțumi doar cu atât! În completarea zicerilor „peskoviste”, hop, apare-n ecuația comunicării dure fix neicusorul Dmitri Medvedev, omul de bază, mâna dreaptă, stângă și de stânga-mprejur a lui Putin, fost premier și actual președinte al inventatului (pentru el, ca să nu se simtă inutil și să nu fie ștab peste ceva) Consiliu de Securitate al Rusiei, care afirma, nici mai mult nici mai puțin că, în următorii vreo doi anișori, Ucraina nu trebuie să mai existe pe harta lumii. Bine că țarul poate exista și comanda ce vrea mușchii lui!

6002176 07.09.2019 Russian President Vladimir Putin listens to Prime Minister Dmitry Medvedev as they visit Kazakhstan pavilion at the Exhibition of Achievements of National Economy (VDNKh) during Moscow City Day celebrations, in Moscow, Russia. Ekaterina Shtukina / Sputnik

O ieșire agresivă și complet contraproductivă a lui  Medvedev a ieșit, după aceasta, la iveală, acesta zicând că: „fanii europeni ai broaștelor, lebărului și spaghetelor adoră să viziteze Kievul. Cu rezultate zero. Au promis Ucrainei aderarea la UE, se vor „îmbuiba” cu korilka și vor pleca acasă cu trenul ca acum 100 de ani”. Korilka e o băutură spirtoasă populară în Ucraina…Faptul că Volodea l-a scos la înaintare pe „boc-ul” său etern îmi spune că acesta, adică Volodea, începe să-și piardă răbdarea, cu toată emfaza cu care-și pigmentează discursurile sale publice calibrate unilateral pentru mujicii „din dotarea” întinselor teritorii ale Federației Ruse”. În ceea ce privește efortul militar ucrainean de pe front împotriva agresorilor ruși, pentru mine este mai mult decât evident faptul că, oricâtă voință de luptă ar fi avut și au forțele armate ucrainene, ucrainenii nu ar fi putut face față o perioadă atât de lungă de la declanșarea invaziei ruse fără ajutorul militar direct și indirect venit din Apus. Pe lângă punerea la dispoziție a diferitelor tipuri de armamente, tehnică diversă, echipamente și muniții, ajutorul a constat și constă, fără doar și poate, și printr-o mare „infuzie” de informații, un aport de „Intelligence” în timp real în sprijinul forțelor ucrainene și ajutor contrainformativ (din plin, cred) și, deloc de neglijat, „bagajul” de instruire prealabilă al forțelor ucrainene (pe diferite paliere de reprezentare) acordat de câțiva ani buni de consilieri militari occidentali către acestea. Este un fapt cvasi-cunoscut de către toți cei atenți la încleștările ruso-ucrainene. Și recunoscut de către oficialii ucraineni în măsura în care războiul informațional le permite asta. E clar și fără dubiu că ucrainenii au beneficiat, beneficiază și vor beneficia, în continuare de armament și logistică din Occident, de instructori, consilieri pe diverse domenii, luptători voluntari din toate zările lumii, cu finanțare clar occidentală, asistență umanitară și în diverse alte domenii.

Sunt total de acord în cele spuse anterior cu părerea domnului Cristian Negrea, un scriitor român la care țin mult, fondator al revistei de istorie militară „Tactica și Stretegia”, un „urmăritor” fidel al fenomenului luptelor ruso-ucrainene și care spunea, la începutul acestei săptămâni, într-o postare publică pe o rețea de socializare, adică pe Facebook, că: „mai este un aspect esențial care i-a ajutat pe ucraineni să obțină rezultate și victorii pe care nimeni, dar absolut nimeni, din toată pleiada de analiști militari nu le-ar fi putut prevedea, ba dimpotrivă, corul tuturor acestora nu se înțelegeau doar asupra numărului de zile în care Ucraina va cădea sub tăvălugul ofensivei rusești. Sunt sigur că a existat și există un mic grup de experți militari, de sfătuitori sau consilieri, pe lângă statul major al armatei ucrainene, care asta fac, sfătuiesc sau consiliază. Altfel nu se poate explica cum armata ucraineană, până ieri cu doctrină și tactică identică cu cea rusă, fiind din aceeași tulpină sovietică, s-a transformat brusc într-o forță militară abilă, cu tactici militare total diferite, cu gândire „outside the box”, agilă și flexibilă, care să provoace pierderi imense armatei rusești și să o facă să cedeze și să renunțe la obiectivul ei primordial, denazificarea totală a Ucrainei, după mai puțin de o lună și jumătate de conflict, când în prima fază avea o superioritate totală în toate privințele, plus inițiativa pe toate fronturile. Ei, bine, aceștia sunt doar consilieri, decizia le aparține ucrainenilor, acești consilieri sau sfătuitori pot doar consilia statul major ucrainean, nu pot impune să fie urmate sfaturile lor, ucrainenii sunt cei ce au decizia finală, este normal, doar este războiul lor, și nimeni nu îi poate obliga să urmeze sfaturile consilierilor. Iar după succesul din prima fază a războiului, când rușii au cedat și au renunțat la atacul asupra Kievului, Cernighiv și Summy, evacuându-și trupele de acolo pentru a le concentra în Donbass, și au lăsat trupe de acoperire la Harkov, ucrainenii au crezut că pot câștiga războiul fără să țină seama de acești consilieri. Fiindcă aceștia au venit cu sfaturi contrare sensului dorit de ucraineni, adică cum ar fi vrut ei să decurgă următoarea fază a războiului. Dar au greșit….Ucrainenii s-au cramponat și ei pe apărarea cu orice preț a Donbasului, deși, sunt sigur, consilierii i-au sfătuit altfel. Fiindcă, în acest mod, au răspuns previzibil noii strategii a rușilor, ducând conflictul spre unul de uzură. Și din acest gen de conflict costisitor în vieți omenești și pierderi de material este foarte dificil să ieși, în momentul în care te lași prins în el. Fiindcă și rușii au schimbat tactica lor inițială care s-a dovedit falimentară, cu pătrunderi în adâncime cu coloane de tancuri, dar care au flancurile vulnerabile față de infiltrările unor unități de infanterie sau forțe speciale reduse numeric care atacă coloanele cu sisteme portabile Javelin și NLAW provocând pierderi majore și apoi dispar, plus atacurile cu drone Bayraktar TB-2.(…) Dar problema este că Putin, ca și Hitler, se încăpățânează asupra unui oraș, iar în mediul urban dezvoltarea bătăliei în adâncime este imposibilă, având în vedere caracteristicile mediului urban de luptă. Aici te lupți printre clădiri, în subsoluri, pe străduțe și alei, printre imobile, nu ai cum să dezvolți o ofensivă largă, fiindcă mediul urban nu este de așa natură. Iar rușii ar trebui să știe asta, doar au luptat în Groznâi în 1994-1996 și 1996-2001. Sunt sigur că acești consilieri i-au sfătuit pe ucraineni să aplice o apărare elastică, cu retrageri tactice de pe anumite poziții și contraatacuri locale, dar asta ar implica unele cedări de teritorii, chiar și temporare, ceea ce conducerea politică a Ucrainei nu poate accepta după atâtea sacrificii. Războiul este o continuare a politicii cu alte mijloace, spunea Karl von Clausewitz, iar când Zelenski a spus că rușii au ocupat 20% din teritoriul Ucrainei, este de la sine înțeles că politicul nu poate accepta alte cedări de teritorii, chiar dacă acestea ar fi o parte dintr-o strategie militară mai largă, dar care politicul nu o poate accepta. Așa că s-a ajuns la situația actuală, cu o bătălie cumplită de uzură în Donbas, cu epicentrul în Severodonețk, o bătălie cruntă pe un spațiu redus, cu nenumărate victime de ambele părți, doar pentru un orășel fără importanță strategică, și acest orășel distrus complet de artilerie, adică distrus de cei care vor să îl elibereze, respectiv rușii.” Nu e musai să fiți de acord cu cele zise de domnul Negrea, dar eu îi dau dreptate și mă regăsesc în cele spuse. Contul dumisale de rețea socială este „infestat” continuu de troli ruși ori de „idioții utili” acestora de pe aici de pe plaiurile noastre mioritice, ceea ce îmi spune că omul are dreptate, măcar în parte. Ca ofițer de profesie, subsemnatul este de acord în totalitate cu spusele sale… Cât despre acei consilieri, mulți dintre militarii activi în ultimii ani, hai să zicem cam în ultimul deceniu, știu despre ce vorbește domnul Negrea atunci când eu spun aici numele unei entități denumite „Cubic”.

(Insert Foto 10)

Ce va fi mai departe? Om trăi și om vedea! Și în încheierea rândurilor de astăzi, ca în fiecare săptămână, voi repeta, din nou, până la finalul „flăcărilor din ograda vecină”, că, dintre toate relele acestui conflict, unul iese, de departe, în evidență, și anume faptul că mor mulți oameni nevinovați acolo în Ucraina, precum și acela că sunt distruse sute de mii ori milioane de destine, laolaltă cu casele, străzile, orașele și viețile multor oameni. Solidaritatea trebuie să fie cea care ne unește, să ne sprijinim unii pe alții și să-i ajutăm pe cei în suferință! Dumnezeu să ne ocrotească! Pe toți! Inclusiv pe ruși! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine!

Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

 

Surse,surse foto și lecturi suplimentare despre subiectele din articol le puteți găsi aici:

https://www.reuters.com/world/europe/frances-macron-says-moldovas-bid-join-eu-perfectly-legitimate-2022-06-15/

https://www.rferl.org/a/macron-moldovans-conditions-eu-membership/31900537.html

https://www.rfi.ro/politica-146424-presedintele-frantei-emmanuel-macron-vine-prima-sa-vizita-rmoldova

https://english.news.cn/20220616/17afdef58ef64734baeae39801fd8337/c.html

https://www.dw.com/ro/un-cvartet-european-sus%C5%A3ine-aderarea-ucrainei-%C5%9Fi-moldovei-la-ue/a-62148956

https://www.euronews.com/2022/06/16/uk-ukraine-crisis-macron-moldova

https://www.politico.eu/article/macron-hint-ukraine-visit-before-eu-summit-next-week/

https://moldova.europalibera.org/a/partidul-%C8%99or-protesteaz%C4%83-contra-guvernului-%C3%AEn-timp-ce-liderii-%C3%AEi-sunt-ancheta%C8%9Bi-pentru-escrocherie-/31905231.html

https://www.dw.com/ro/macron-a-transmis-un-mesaj-clar-%C8%99i-pozitiv-la-chi%C8%99in%C4%83u-%C3%AEn-leg%C4%83tur%C4%83-cu-perspectiva-european%C4%83-a-moldovei/a-62146453

https://www.cotidianul.ro/imagini-de-la-intalnirea-lui-zelenski-cu-cei-patru-muschetari/

https://www.voanews.com/a/european-leaders-bear-witness-to-ukraine-war-s-horror-/6620810.html


Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *