Current track

Title

Artist


1898 – S-a născut Constantin Palade (n. 20 februarie 1898, Epureni, Fălciu/Duda, Vaslui – d. 3 septembrie 1974, Huși), compozitor

#Postat de on februarie 20, 2022

Personalitatea compozitorului Costache N. Palade a fost evidențiată în plan local de Lina Codreanu și Adrian Butnaru, iar în plan național, de către Viorel Cosma în consacrata lucrare „Muzicieni din România. Lexicon biobibliografic”, vol. VII (N-O-P), București, Editura Muzicală, 2004, p. 232-234 (oferă o amplă biografie, sursa principală din acest demers).

Numele lui Costache N. Palade se regăsește și în Anuarul Seminarului Teologic din Huși pe anii școlari: 1923-1928, tipărit în 1928 la Tipografia și librăria George Cerchez din localitate, în care este reflectată activitatea sa de profesor între anii 1924-1928.

În al său Lexicon, Viorel Cosma identifică data nașterii ca fiind ziua de 12 februarie 1898. În foaia matricolă de la Gimnaziul Anastasie Panu este înregistrat sub numele Constantin N. Palade, născut la 14 martie 1897, în comuna Epureni, fiul lui Neculai și al Mariei, agricultori, creștin-ortodocși, cu locuința în satul Duda. A urmat cursurile primare la Școala primară mixtă din satul Novaci, care i-a eliberat certificatul de absolvire la 13 iunie 1911, cu care s-a înscris la Gimnaziul Anastasie Panu din Huși, absolvit în 1915 (a se vedea Arhivele Naționale Vaslui, Fond Liceul Cuza Vodă din Huși, dosar 24 / 1913-1914, f. 169; dosar 25 / 1914-1915, f. 195). Compozitor si profesor, născut în satul Duda, matrice muzicală din zonă, care aparținea la 1898 de comuna Epureni, județul Fălciu. Între 1918 si 1921 urmează cursurile Conservatorului din București, studiind cu D.G. Kiriac (teorie-solfegiu) și Alfonsi Castaldi (armonie), în paralel a frecventat Facultatea de Filozofie timp de doi ani. În perioada hușeană se implică în activitățile culturale organizate de Ateneul popular Dimitrie Cantemir din Huși, interpretând în 1927 arii muzicale din Beethoven. Este autorul Imnului închinat semicentenarului Liceului Cuza Vodădin Huși (1968), pe versurile lui George Vasilescu. Funcționează ca profesor de muzică vocală la Seminarul teologic din Huși (1921-1931, probabil cu întrerupere), profesor de limba germană la Liceul de băieți Cuza Vodă din Huși (1921-1922), profesor de muzică și vioară la Școala Normală din Ismail (1923- 1924), profesor de muzică și limba germană la Liceul de fete Elena Doamna din Huși (1927-1932), profesor de muzică la Școala Normală din Huși (1924-1925), Școala de Meserii din Huși (1926- 1927), profesor de muzică și vioară la Școala Normală Costache Negri din Galați (1932-1939), profesor de muzică la Liceul Spiru Haret din București (1939-1944; 1946-1948), profesor de muzică la Școala Normală pentru învățătura Poporului din București (1946- 1948), la Liceul Gheorghe Șincai din București (1948-1955), la Școala Generală nr. 100 și nr. 102 din București (1955-1959). A cules folclor din zonele Munteniei, Basarabiei și Dobrogei, prelucrat în propria creație. A fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din București.

OPERA

Muzică vocal-simfonică: Miorița, cântată pentru cor mixt, soliști și pian, versuri populare; Mihai Viteazul, cântată pentru cor mixt, soliști și pian / orchestră, Movila lui Burcel, cântată pentru soliști, cor mixt și pian. Muzică simfonică: Triptic, orchestră de cameră; Suită românească în si minor, orchestră mare; Plai de cântec românesc, orchestră simfonică. Muzică de cameră: Sonata nr. 1 pentru pian; Sonata nr. 2 pentru pian; Sonata nr. 3 pentru pian; Sonata pentru vioară și pian; Suita pentru vioară și pian pe teme românești; Cavatina pentru vioară și pian; Elegia pentru violoncel și pian; Impromptu pentru violoncel și pian; Tarantela pentru violoncel și pian; 40 de piese pentru pian (prelucrări de folclor); Joc de doi, pian; Dans românesc, pian; Album pentru pian din folclorul românesc, București, Edit. Soc. Prof. de muzică și desen, 1972; Preludiu nr. 1 în Fa diez minor, pian; Preludiu nr. 2 în Mi major, pian; Pentatonic, pian; Parafrază, pian. Muzică corală: De Sfânta Marie Mare (1931), cor mixt, versuri populare, în Armonia, Botoșani, nr. 1-2-3, 1931; Coruri pentru voci mixte. Craiova, Edit. Scrisul românesc, 1939 (cuprinde: 1. Împărate ceresc; 2. Tatăl nostru; 3. Mântuiește, Doamne; 4. Trei crai de la răsărit; 5. Steaua sus răsare; 6. Sus în poarta raiului; 7. Vinderea lui Isus; 8. Tânguirea lui Adam; 9. Rugăciune (versuri de Mihai Eminescu); 10. Ciobănașul (versuri de I. U. Soricu); 11. Horă (Versuri de I. U. Soricu); 12. Tata zice sa mă-nsor; 13. La mândruța-i poarta-naltă); 12 Coruri mixte, București, Edit. Proprie, 1946 (Cuprinde: 1. Frunză verde murele; 2. De la deal la casa noastră; 3. Sălcioara; 4. Leliță, lelițo; 5. Duce-m-aș și n-aș veni; 6. Puișorul; 7. Colindăm, Doamne, colind; 8. Cât oi hi bade, pe lume; 9. Hora miresei (prelucrare după melodia lui Flechtenmacher); 10. Pe munții cu florile; 11. Vara grânele se coc; 12. Lungă-i, lată, Dunărea ); Cântec de primăvară, cor pe 2 voci egale, versuri de Șt. Iosif, în: Manual de muzică de Nelu Ionescu și I. N. Potolea, 1945; Posovaica, cor pe 2 voci egale, versuri populare; Foaie verde, foi de nuc, cor mixt, versuri populare, în: Culegere de cântece pentru clasele VIII-XI. București, Ministerul Învățământului Public, 1953; Na, păcatul ce văzui!, cor mixt, versuri populare; Stăncuța, cor mixt, versuri populare; Foaie verde, foi de nuc, cor mixt, versuri populare; Cântec de leagăn, cor mixt, versuri populare; Foaie verde ca aluna, cor pe 3 voci egale, versuri populare; Zile frumoase, cor mixt cu solo de soprană; Mineraș, minier, cor mixt, versuri de Elena Selenaru; Cântec de mai, madrigal pentru 3 voci egale, versuri de I. U. Soricu; Republică sub mândră stemă, cor mixt, versuri de Mihai Cosma; Primăvară, cor pe 2 voci egale, versuri de Arthur Stavri; Moș Rătoi, cor pe 2 voci egale si pian / orchestră, versuri de I. U. Soricu; Păsărică de Gilbert, cor mixt, versuri populare; Știi, bădiță, cum ziceai, cor mixt, versuri populare, în: Codrule, bătut de ploi, București, Edit. Casa Centrală a Creației Populare, 1969; Ce-ți doresc eu ție, scumpă Românie, cor pe 3 voci egale, versuri de Mihai Eminescu, în: Suntem al țării viitor, București, 1969; Cântăm libertatea, cor pe 3 voci egale, versuri de George Coșbuc, în: Manual de muzică (anul 1), Liceele pedagogice, de N. Popescu si L. Filipoiu; Cântec studențesc, cor pe 2 voci egale, versuri de Mihai Cosma în: Viața studențească, București, 18 IV 1973 1973; Mărgăritel, cor pe 2 voci egale, versuri de Victor Odobeștianu, în: Tot înainte, București, 1976; Eu mă duc pe cărăruie, cor mixt, versuri populare; Cântec pentru pace, cor pe 3 voci egale, versuri de Viorel G. Cosma; Bate murgul din picior, cor mixt, versuri populare; înfloresc grădinile, cor pe voci egale, versuri de George Coșbuc; Alpiniștii, cor pe 3 voci egale, versuri de Mihai Cosma; Glorioasa armată, cor mixt, versuri de Viorel G. Cosma; Horia, cor bărbătesc, versuri de Mihai Eminescu; Cetini negre, cor bărbătesc, versuri de Lucian Blaga; Hora Daciei, cor mixt, versuri populare; Mai am un singur dor, bariton si cor mixt, versuri de Mihai Eminescu; Serile de Mircești, cor mixt, versuri de Vasile Alecsandri; Nunta, cântec satiric pentru 3 voci egale, versuri populare; Stea luminoasă, cor pentru 3 voci egale si pian, versuri de Vasile Alecsandri; Țesătoarele, cor pe 3 voci egale, versuri de Mircea T. Tabacu. Muzică vocală: Lacul, voce și pian, versuri de Mihai Eminescu; O, mamă, voce și pian, versuri de Mihai Eminescu; Și dacă…, voce și pian, versuri de Mihai Eminescu; Stelele, voce și pian, versuri de Mihai Eminescu; Cugetările sărmanului Dionis, voce si pian, versuri de Mihai Eminescu; Când amintirile, voce și pian, versuri de Mihai Eminescu; Cobzarul, voce și pian, versuri de Șt. O. Iosif; Înserare, voce și pian, versuri de Șt. O. Iosif; Sonet, voce și pian, versuri de Alexandru Vlahuță; Bea și dumneata părinte, voce și pian, versuri de Octavian Goga; Sus la cârciumă-n Dealu Mare, voce și pian, versuri de Octavian Goga; Baladă, voce și pian, versuri de George Coșbuc; Doină, voce și pian, versuri de George Coșbuc; Cântecul fusului, voce si pian, versuri de George Coșbuc; Dorul-dor, voce și pian, versuri de Lucian Blaga; Inima pădurii, voce și pian, versuri de Lucian Blaga; Coasta soarelui, voce și pian, versuri de Lucian Blaga; Miere și ceară, duet vocal, cor de femei și pian, versuri de Tudor Arghezi; Însuram-aș, însura, voce și pian, versuri de Vasile Alecsandri; Cântecul cioarei, voce și pian, versuri de Ioan Luca Caragiale; Serenada, voce și pian, versuri de Cincinat Pavelescu.

Sursa: http://www.monitoruldevaslui.ro/2015/04/compozitori-huseni-costache-n-palade-14-martie-1897-1989/

 


Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *