Current track

Title

Artist


Păstorel Teodoreanu  a fost un poet, avocat, scriitor,  gastronom și iubitor de vinuri, membru de seamă al boemei ieșene și bucureștene

Written by on iulie 30, 2021

Păstorel Teodoreanu (pseudonimul lui Alexandru Osvald Teodoreanu; n. 30 iulie 1894DorohoiBotoșaniRomânia – d. 17 martie 1964BucureștiRomânia) a fost un poet, avocatscriitor, publicist român, epigramist, gastronom și iubitor de vinuri, membru de seamă al boemei ieșene și bucureștene. A rămas în literatura română prin epigramele sale. Romanul său cel mai cunoscut este Hronicul măscăriciului Vălătuc, pe care criticul literar George Călinescu îl compară cu Gargantua și Pantagruel.
A fost fratele mai mare al romancierului Ionel Teodoreanu.
Opera lui Al. O. Teodoreanu a circulat și oral, iar în timpul regimului comunist chiar clandestin. După 1989, epigramistul a fost redescoperit, mai ales cu acele versuri celebre prin opoziția spirituală față de ordinea de lucruri din regimul comunist. Din păcate, unele dintre textele ce i se atribuie, mai mult vulgare decât spirituale, nu îi aparțin, iar altele circulă în mai multe variante care nu îi mai pot fi atribuite epigramistului.

Calitățile sale gustative și experiența deosebit de variată și complexă pe care o avea în degustarea vinurilor românești, în special, îl făcea capabil să identifice cu o „precizie uluitoare” nu numai soiul de vin, podgoria și anul fabricației, dar și alte amănunte, cum ar fi orientarea geografică a locului pe care se găsea via din care se fabricase vinul, cât de pur era acesta (în sensul folosirii unei singure varietăți de, să zicem, Muscat Otonel), regimul pluvial al anului respectiv în locul unde se găsea via etc.

A scris și un Tratat despre vinuri, coniacuri și tehnica degustării acestora, care din păcate, rămânând doar în manuscris, este astăzi considerat pierdut.

Opera

  • Hronicul măscăriciului Valatuc București, (1928); ediția II, București, 1930; ediție îngrijită și prefață de Titus Moraru, Cluj, 1972; ediție îngrijită și postfață de Gheorghe Hrimiuc, Iași, 1989; ediție îngrijită și postfață de Petre D. Anghel, București, 1992;
  • Trei fabule, București, (1928)
  • Rodia de aur, București, (1929)
  • Mici satisfacții, cu un portret de Ștefan Dimitrescu, București,(1931)
  • Strofe cu pelin de mai contra Iorga Nicolai. Cu o scrisoare inedită de la Dante Alighieri, cu ilustrații de Ion Sava și gravuri de Teodor Kiriacof, Iași,(1931)
  • Un porc de câne (1933), București, 1933; ediție îngrijită de Petre D. Anghel, București, 1992;
  • Tămâie și otravă (1934)-(1935), I-II, București; ediție îngrijită de Alexandru Ruja, Timișoara, 1994;
  • Bercu Leibovici (1936), București; ediția II, București, 1942;
  • Vin și apă (1936), cu ilustrații de Ion Anestin, București;
  • Caiet (1938), București;
  • Berzele din Boureni (1957), prefață de Savin Bratu, București;
  • Versuri (1972), ediție îngrijită de Ilie Dan, prefață de D.I. Suchianu, introducere de Ion Rotaru, București;
  • Gastronomice (1973), ediție îngrijită de Grigore Damirescu și Valentin Borda, postfață George Muntean, București;
  • Inter pocula (1973), ediție îngrijită și prefață de Titus Moraru, Cluj;
  • De re culinaria (1977), ediție îngrijită de Rodica Abrudan-Pandele și Aristița Avramescu, București;
  • Epigrame și alte rime vesele (1997), ediție îngrijită de Rodica Pandele, prefață de Alexandru Paleologu, București;
  • Păstorel și corespondenții săi (1998), ediție îngrijită de Rodica Pandele, București;
  • Pahare și săgeți (2003), ediție îngrijită și prefață de Ilie Dan, Iași.

Articolul complet aici: https://jurnalspiritual.eu/s-a-intamplat-in-30-iulie-1894/


Reader's opinions

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *