Melodia curentă

Titlu

Artist


1871: Comuna din Paris, pentru o alternativă economică și socială

Scris de pe mai 28, 2021

Au fost doar 72 de zile, din 18 martie până în 28 mai 1871, dar ce zile! Un secol și jumătate mai târziu, Comuna de la Paris continuă  să nu ne lase indiferenți, deoarece, deși închide secolul revoluțiilor care a început în 1789 în Franța, deschide și perspective care continuă să fie actuale.

În urmă cu 150 de ani, Parisul era scena unor evenimente revoluţionare cu o imensă rezonanţă internaţională. Timp de 72 de zile, parizienii au experimentat o formă de democraţie directă şi de republică proletară numită Comuna din Paris. Totul a început pe 18 martie 1871, când parizienii şi Garda Naţională numărând 200.000 de oameni s-au răzvrătit atât împotriva prusacilor victorioşi cu câteva luni în urmă în faţa lui Napoleon al III-lea, cât şi împotriva guvernului republican care făcuse pace cu prusacii.
Parisul invită celelalte comune (localități din Franța) să se organizeze liber și să se federalizeze ca Franța să devină o federație de comune egale. Pe baza  câtorva comisii, s-a organizat Comuna din Paris. Cea mai importantă era Comisia Executivă, urmată de Comisia Militară care se înfruntă cu guvernul. Comună din Paris a reprezentat o formă de revoltă a parizienilor împotriva puterii. Poziția pe care o avea Comuna din Paris era de rebeliune împotriva Parlamentului și guvernului lui Thiers. Dar Comuna nu a reușit militar să-și asigure autoritate când la conducere era un dualism. Din rivalitatea celor două tabere a avut de câștigat guvernul de la Versailles.

Comuna din Paris avea o comisie militară, o comisie a aprovizionării, o comisie a învățământului și comisia pentru politică externă. Dar cum Parisul era înconjurat de armata germană, iar guvernul și parlamentul de la Versailles își pretindeau puterea și armata franceză se retrăgea, Comuna din Paris era izolată de restul lumii. Garda Națională, în urma unui atac asupra Versailles-ului, a fost înfrântă, iar comunarzii au încetat orice ofensivă. Între timp, izbucnise un război civil în Paris: au avut loc încercări de conciliere, intervenind și intelectuali francezi, dar fără success, astfel, pozițiile s-au radicalizat. Comuna din Paris a folosit legea ostaticilor prin care capturau personae suspectate a fi opozanți-înalți funcționari, clerici, chiar și arhiepiscopul Parisului. Pe 20-28 mai 1871, guvernul de la Versailles conduce o ofensivă împotriva Parisului. Au loc lupte de stradă, sunt impuse baricade. Dar datorită sistematizării și modernizării, pericolul unui război de gherilă în Paris fusese eliminat. Armata beneficiase de pe urma bulevardelor deschise la Paris. Armata a întâmpinat o rezistență hotărâtă, dar slab echipată. În cele din urmă, comunarzii au fost înfrânți.

Când armata a intrat în Paris, luptele de baricade au început după ce forturile au fost învinse. În cursul “Săptămânii Sângeroase”, comunarzii au executat sumar o serie de ostatici, chiar și pe arhiepiscopul Parisului. 17-20 000 de parizieni ostatici au fost uciși. Garda Națională a fost desființată, iar rebelii au fost condamnați sau expulzați.


Opiniile cititorului

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *